Într-o discuţie purtată, recent, cu corespondentul ziarului Adevărul la Bruxelles, Comisarul Frattini a făcut cunoscut modul în care Comisia Europeană, în special Direcţia Generală de Justiţie şi Afaceri Interne, colaborează cu autorităţile române în privinţa monitorizării investigării cazurilor de corupţie, în special cele la înalt nivel. “Rezultatele sunt destul de bune, a spus Frattini, deoarece, după ce intră în vigoare o lege nouă, noi verificăm implementarea concretă şi de aceea nu avem steguleţe roşii în ultimul raport privind lupta împotriva corupţiei. Noi subliniem importanţa aducerii corupţilor în faţa justiţiei, incluzând aici cazurile de înaltă corupţie şi politicienii corupţi”. De aceea, ultimele proiecte de lege din domeniul luptei împotriva corupţiei, cum este cel privind Agenţia pentru Integritate, prezentat de ministrul Monica Macovei întruneşte susţinerea Comisiei şi a JAI. Chiar dacă a recunoscut că nu cunoaşte în detaliu proiectul, Franco Frattini a confirmat importanţa intrării în vigoare a acestuia cât mai curând posibil, ” chiar înainte de vacanţa de vară”, adică înainte de publicarea noului raport din septembrie-octombrie. “Când proiectul Agenţiei pentru Integritate va intra în vigoare, va însemna că România a obţinut un alt rezultat foarte important. Iar dacă nu o va face, noi vom nota acest punct problematic. Agenţia pentru Integritate completează strategia mai largă a luptei anticorupţie şi seria inţiativelor foarte pozitive ale doamnei Macovei în acest domeniu. Din această cauză cred că autorităţile române, mai ales Parlamentul, ar trebui să-şi sporească eforturile pentru intrarea în vigoare a propunerii puse pe masă de doamna Macovei”, a spus Frattini. Există însă, în opinia sa, şi alte proiecte care condiţionează intrarea României în UE la 1 ianuarie 2007. Între acestea, proiectul de lege pentru finanţarea partidelor politice. “Când am fost ultima dată în România, şi-a amintit Frattini, am discutat despre acest proiect direct cu premierul Tăriceanu şi el mi-a spus că este pe deplin angajat în obţinerea aprobării. Cred, de asemenea, că este necesară implementarea deplină a legislaţiei existente şi, repet, noua lege pentru Agenţia pentru Integritate”.
“Nici nu iau în calcul posibilitatea eşecului”
Întrebat care ar fi consecinţele pentru România, în cazul neadoptării la timp a legilor şi măsurilor cerute de Comisia Europeană, Comisarul Frattini a spus că nici nu ia în calcul posibilitatea eşecului. “Sincer vorbind, în ultimele luni România a arătat un angajament foarte pozitiv, aşa că voi adresa un cuvânt de încurajare pentru ţara dumneavoastră, nu cuvinte de blam. Datoria mea profesională şi instituţională este să ajut România să devină membru plin al UE de la 1 ianuarie 2007. Este posibil să luăm în calcul anumite măsuri de monitorizare, dar asta doar pentru a ajuta România, nu pentru a condiţiona aderarea completă a României în UE. Am discutat despre aceste măsuri de monitorizare cu premierul Tăriceanu, cu preşedintele Băsescu şi cu miniştrii Blaga şi Macovei”.
Securizarea graniţelor este bună
Pe de altă parte, Franco Frattini s-a declarat mulţumit de rezultatele ministrului Blaga în privinţa securizării graniţelor, apeciindu-le drept “bune”. “România are o graniţă externă foarte lungă, care va deveni graniţa externă a UE şi de aceea vom continua să ajutăm România. Activitatea domnului Blaga este lăudabilă şi îl ajutăm prin co-finanţarea unor proiecte, deoarece este în interesul nostru comun, al europenilor, ca securitatea şi controlul la frontiere să fie interconectate cu cele existente deja”, a spus comisarul.
Articol preluat de pe adevarul.ro

noile membre, a cules laude şi felicitări din partea preşedintelui Comisiei Europene şi a Cancelarului Wolfgang Schuessel pentru meritul de a fi implementat reformele necesare care o vor face să se alăture Zonei Euro începând cu 1 ianuarie 2007. Lituania a primit şi ea aprecieri pentru reforme şi promisiuni că va primi sprijinul total al Comisiei, dar Slovenia a fost declarată exemplu pentru noile state membre. Extinderea UE a fost caracterizată de cancelarul Wolfgang Schuessel ca “una dintre marile poveşti de succes ale UE” şi “o situaţie din care atât vechile state membre, cât şi cele noi au de câştigat”.

Barroso: “E nevoie de mai multă eficienţă şi viteză”
Dar atât Schuessel, cât şi Barroso au adăugat un nou criteriu pentru următoarele valuri de extindere, care nu mai ţine de această dată de capacitatea statelor candidate de a îndeplini criteriile, ci de capacitatea Uniunii de a absorbi noi state. De fiecare dată s-a precizat însă că este vorba de ceea ce se va întâmpla după aderarea României şi Bulgariei. Preşedintele Comisiei Europene a explicat că, deşi nu se poate spune că “UE este paralizată”, este mare nevoie de “un tratat mai bun, de buget, de mai multă eficienţă şi viteză de reacţie, deoarece … lumea nu stă pe loc pentru a ne aştepta pe noi”. De altfel, la sfârşitul summitului a fost anunţată o altă acţiune care va impulsiona găsirea unei soluţii pentru salvarea Tratatului Constituţional, acţiune care se va desfăşura în cadrul Preşedinţiei germane a UE. Este vorba despre ceea ce Barroso a afirmat că va fi reţinută de istorie sub numele de “Declaraţia de la Berlin”. Este vorba despre adoptarea unei declaraţii politice a liderilor UE, la 25 martie 2007 la Berlin, care să arate angajarea faţă de valorile şi ambiţiile Uniunii Europene, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma.
Articol preluat de pe adevarul.ro

şi Bulgariei la UE la 1 ianuarie 2007, dacă vor fi pregătite. “Obiectivul Uniunii Europene este de a saluta România şi Bulgaria ca membri ai Uniunii în ianuarie 2007, dacă vor fi pregătite”, se menţionează în declaraţia finală a Consiliului European de vară, care s-a încheiat ieri la Bruxelles.
România a primit un mesaj încurajator din partea şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii, reuniţi la summit. Dacă au voinţă politică, şi România, şi Bulgaria pot depăşi problemele restante astfel încât aderarea să poată avea loc la 1 ianuarie 2007. Totodată, liderii europeni au îndemnat statele membre UE, restante la ratificarea Tratatului de aderare a celor două ţări, să grăbească finalizarea procesului. Summitul UE a adoptat această poziţie pe baza raportului de monitorizare publicat la 16 mai de Comisia Europeană, luând în consideraţie şi eforturile în domeniul reformelor depuse în ultima vreme de ambele ţări. De asemenea, documentul cere României şi Bulgariei să-şi continue cu rigurozitate acţiunile menite să rezolve “decisiv şi fără întârziere” problemele de preocupare enumerate în raportul Comisiei Europene şi salută intenţia acesteia de a difuza viitorul său raport de monitorizare la începutul lui octombrie. Declaraţia conţine şi un paragraf în care este calificat drept “un succes” cel de-al cincelea val al extinderii Uniunii, “din care România şi Bulgaria sunt parte integrantă”. Cu numai două zile în urmă, Parlamentul European, reunit la Strasbourg, a adoptat o rezoluţie cu un conţinut similar, în care susţine aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 dacă îndeplinesc obligaţiile asumate.

Aflăm soarta Constituţiei în 2008
În altă ordine de idei, liderii politici din UE au stabilit data de 2008 pentru luarea unei decizii privind Tratatul constituţional european. Atunci vom afla ce soartă i se rezervă Constituţiei europene, aflată în suspensie după respingerea ei anul trecut, prin referendum. În declaraţia finală a summitului se precizează că preşedinţia UE va întocmi un raport în 2007 privind starea procesului de reformă constituţională. Până atunci, ratificarea Tratatului constituţional european de către statele membre ale UE va continua.
Articol preluat de pe adevarul.ro

Summitul şefilor de state şi de guverne a început, ieri după-amiază, la Bruxelles, prin schimbul tradiţional de opinii cu Joseph Borrel, preşedintele Parlamentului European, în prezenţa miniştrilor de externe ai UE. Prima sesiune de lucru a Consiliului, care s-a desfăşurat aseară, a avut pe agendă Proiectul de Concluzii pregătit de preşedinţia austriacă privind Constituţia europeană, capacitatea de absorbţie a UE, extinderea, poziţiile faţă de România, Bulgaria, Turcia, Croaţia şi alte state din Balcani, dar şi acţiuni concrete privind dezvoltarea economică, schimbările climaterice, mecanismele pentru managementul crizelor şi al dezastrelor.
În cadrul discuţiilor privind dezvoltarea unui sistem echilibrat de azil, au fost introduse Programe Regionale de Protecţie pentru Ucraina, Moldova şi Belarus. Ucraina aşteaptă în mod deosebit de la acest Consiliu un semnal privind viitorul său european. În timpul cinei cu miniştrii de externe, cancelarul Wolfgang Schussel a discutat despre viitoarele relaţii dintre UE şi Serbia, ţinând cont de ultimele dezvoltări în Muntenegru şi Kosovo şi posibilele răspunsuri ale diplomaţilor europeni în problema migranţilor, în special din ţările africane.
Dar subiectele cel mai dure de pe agenda acestui Consiliu sunt problema Constituţiei europene şi dezvoltarea instituţională a UE, nu numai din perspectiva viitoarelor valuri de extindere, ci pentru mai buna funcţionare a Uniunii. În acest cadru, deşi nu este public anunţată, se poate aştepta o avansare a discuţiilor în privinţa modului de funcţionare a serviciului diplomatic extern al UE şi viitoarea transferare a unei părţi a diplomaţilor statelor membre în cadrul unor ambasade ale Uniunii, ca un tot comun. În privinţa Constituţiei, salvarea este aşteptată din partea aripii austro-germane a Europei, Merkel şi Schussel având cele mai interesante şi puternice poziţii. Cancelarul Angela Merkel doreşte găsirea unei soluţii în cadrul preşedinţiei germane rotative a UE, în perioada ianuarie-iunie 2007. Cancelarul Wolfgang Schussel are propria sa idee, pe care ar dori-o însă propusă oficial de ţările- problemă Franţa şi Olanda, şi anume organizarea unui referendum simultan privind Constituţia în toate ţările UE. În acest fel s-ar rezolva elegant şi problemele legate de arhitectura instituţională a UE, ţinând cont că în cadrul Constituţiei sunt prevăzute aproape toate dorinţele oficialilor Uniunii.

Articol preluat de pe adevarul.ro