seamă, rapiditatea cu care apar noile focare, a declarat, ieri, în exclusivitate pentru Adevărul, Philip Tod, purtătorul de cuvânt al Direcţiei generale pentru sănătate publică şi protecţia consumatorilor din Executivul european. Cu atât mai surprizător apare, în acest context, atitudinea autorităţilor de la Bucureşti, care au refuzat ajutorul oferit de Comisia Europeană în problema gripei aviare. În schimb, declară Philip Tod, “autorităţile române au cerut ajutorul Organizaţiei pentru Hrană şi Agricultură (FAO) şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS)”, ambele aparţinând Naţiunilor Unite. Oficialul Comisiei Europene speră să aibă în curând mai multe informaţii de la faţa locului, datorită faptului că un expert veterinar olandez al FAO s-a alăturat, de ieri, echipei OMS pe teren. Autorităţile de la Bucureşti au fost chemate, vineri, să dea răspunsuri clare în faţa Comisiei Europene şi a statelor membre UE în cadrul reuniunii Comisiei pentru Hrană şi Sănătatea Animalelor.
Pe larg, în pag. Actualitate
Articol preluat de pe adevarul.ro

summitul din 14-15 decembrie al şefilor de state şi guverne din UE. Watson a explicat că, în acest fel, lucrurile se complică, deoarece nu mai există timpul fizic necesar aranjamentelor administrative, financiare şi instituţionale pentru primirea la 1 ianuarie 2007 a două noi ţări în UE. În opinia sa, aceasta era cea mai gravă consecinţă. Prezentăm sinteza celor mai grave consecinţe ale amânării anunţului datei de aderare:

Întârzierea ratificării Tratatului de aderare
Parlamentele statelor membre UE, care încă nu au ratificat Tratatul de aderare a României şi Bulgariei, deoarece aşteptau o recomandare clară din partea Comisiei, vor avea acum reticenţe şi mai mari în a grăbi acest proces, mai ales din cauza problemelor Bulgariei. Din punct de vedere juridic, dacă un singur parlament întârzie votul asupra Tratatului după data de 1 ianuarie 2007, cade chiar şi cel mai pozitiv scenariu pentru summitul din decembrie.

Monitorizarea de 3 ani are şanse să devină realitate
Tot datorită situaţiei din Bulgaria, cererea preşedintelui Comisiei de Afaceri Externe a PE, de a introduce pentru prima dată în procesul de extindere a UE o “perioadă de strictă monitorizare de 3 ani cu aplicarea de măsuri speciale şi clauze sectoriale în orice moment”, are şanse de a deveni realitate. La Bruxelles se discută deja că măsura va transforma cetăţenii români şi bulgari în “cetăţeni de mâna a doua”.

Fără europarlamentari
Alegerile pentru viitorii europarlamentari români şi bulgari care trebuiau să se desfăşoare în toamna acestui an vor fi amânate cel mai probabil pentru primăvara lui 2007, lucru care va slăbi şi mai puternic anemicul lobby românesc de la Bruxelles.

UE nu va fi pregătită administrativ
În loc ca pregătirile administrative pentru intrarea în UE să înceapă imediat după Consiliul din iunie, ele vor începe numai după cel din decembrie. În doar două săptămâni, de la 16 decembrie 2006 până la 1 ianuarie 2007, care sunt de altfel perioade de vacanţă în instituţiile UE, nu va exista timpul fizic necesar adoptării unor măsuri administrative minimale ca aranjarea birourilor, actualizarea bazelor informatice contabile sau cursurile de pregătire pentru noii oficiali români şi bulgari.

Oficiali permanenţi în instituţii numai la jumătatea lui 2007
Oficiul European pentru Selecţie şi Personal organizează concursuri la pachet pentru viitorii oficiali permanenţi români şi bulgari. Selecţia, care durează oricum un an de zile, a început doar pentru oficialii care vor lucra în traducere şi interpretariat. Nu există niciun anunţ pentru alte domenii de specialitate şi un calcul simplu arată că şi dacă s-ar publica mâine, oficialii permanenţi români şi bulgari vor activa în finanţe, afaceri interne, relaţii externe, managementul fondurilor comunitare etc., numai din a doua jumătate a lui 2007. Ce vor face România şi Bulgaria, chiar intrate la 1 ianuarie 2007, dacă nu există oficialii care să muncească efectiv? Amânarea recomandării Comisiei va întârzia mult acest proces.
Articol preluat de pe adevarul.ro

“Este exclusă orice alianţă politică cu PRM”, a declarat preşedintele PSD, Mircea Geoană, la Bruxelles. El a aflat acolo că articolul 5 din Codul Etic al Partidului Socialist European interzice colaborarea cu partide considerate drept extremiste sau rasiste.
“Ce se va întâmpla peste câţiva ani nu ştim, dar, pentru acest moment, aceasta este situaţia şi lucrurile sunt absolut clare în relaţia cu PRM”, a spus Geoană.
Articol preluat de pe adevarul.ro

celor două state (1 ianuarie 2007 sau 2008), dar există o precizare în care se spune că Executivul europen va mai publica un raport privind progresele făcute de Bucureşti şi Sofia, la sfârşitul acestui an, mai precis, în octombrie.
În zilele care urmează, la Bruxelles, vor fi dezbateri aprinse în interiorul Comisiei pentru a tranşa dacă vor anunţa data aderării, aşa cum a declarat preşedintele CE, Jose Durao Barroso, sau dacă acest lucru se va întâmpla în toamnă, aşa cum susţin o parte dintre comisarii europeni. Comisia a constatat că România a făcut mai multe progrese decât Bulgaria, în special la capitolul reformă a justiţiei şi luptă împotriva corupţiei. Justiţia română nu va mai avea “steguleţ roşu”, chiar dacă problema corupţiei la nivel înalt este menţionată în proiectul de raport. Documentul indică faptul că reforma în justiţie începe să funcţioneze: Parlamentul României a aprobat legea care transforma principala agenţie de luptă anticorupţie – PNA, în Direcţia Naţională Anticorupţie; 14 politicieni de rang înalt din opoziţie şi coaliţie sunt anchetaţi, precum şi 89 de judecători, avocaţi, poliţişti şi funcţionari publici. Este recunoscut şi faptul că s-au îmbunătăţit condiţiile de lucru în tribunale. Aşa după cum au declarat şi după vizitele de documentare în România, Comisia se declară îngrijorată, în proiectul de raport, de faptul că guvernul continuă să uzeze de prea multe ordonanţe de urgenţă, că închisorile sunt prea aglomerate, iar condiţiile din instituţiile psihiatrice sunt precare. Atât România, cât şi Bulgaria vor primi şi cu ocazia acestui raport “steguleţe roşii” pentru deficienţe în funcţionarea agenţiilor de plăţi pentru subvenţiile agricole, absenţa facilităţilor de colectare şi procesare a produselor animaliere. Documentul spune că România şi Bulgaria trebuie să “facă progrese urgente” în sectoarele în care CE a constatat deficienţe, în caz contrar Executivul comunitar putând recomanda activarea clauzelor de salvgardare sectoriale, potrivit Tratatului de aderare. Mai mult, Comisia avertizează că UE ar putea sista finanţările către România şi Bulgaria, dacă nu vor definitiva reformele înainte de data prevăzută pentru integrare.

Euro-observatorii români, optimişti
Raportul Comisiei Europene din 16 mai va fi unul corect şi obiectiv şi va conţine o recomandare clară privind data aderării României la UE, au declarat euroobservatorii români Titus Corlăţean şi Maria Petre, în cadrul unei dezbateri pe tema “România în perspectiva prezentării Raportului de ţară”, organizat de Biroul de informare al PE în România. Parlamentarul social-democrat a spus că există, teoretic, posibilitatea ca aderarea să se producă la un alt moment din 2007 decât 1 ianuarie, dacă decizia privind data aderării României la UE va fi anunţată spre sfârşitul anului, deoarece nu va exista timpul fizic necesar pregătirii. Corlăţean a avertizat însă că, dacă CE va recomanda, în toamnă, activarea unor clauze de salvgardare sectoriale, care ar afecta posibilitatea României de a beneficia de anumite fonduri, atunci titularii portofoliilor guvernamentale din acele sectoare vor trebui să îşi asume responsabilitatea.
Articol preluat de pe adevarul.ro