Parlamentul European a făcut publică lista celor 46 de membri ai Comisiei temporare, care investighează acuzaţiile de transfer şi detenţie ilegală a prizonierilor pe teritoriul UE de către CIA. şanse foarte mari să devină preşedintele comisiei are europarlamentarul portughez Carlos Coelho, membru PPE în Comisia de Justiţie. Mai important decât preşedintele este însă raportorul comisiei. Favoriţi pentru acestă funcţie sunt Sarah Ludford, britanica liberală, care a avut cele mai dure declaraţii în cazul CIA, şi Hannes Swoboda, vice-preşedintele Grupului socialist. Dacă preşedinte nu va fi Coelho posibil este ca raportor să fie Ewa Klamt (PPE). şi Jan Marinus Wiersma, responsabilul pe România din partea Grupului Socialist, este membru al acestei comisii. Merită remarcată performanţa europarlamentarilor polonezi, ţinând cont că Polonia a fost acuzată alături de România în afacerea CIA: polonezii au reuşit să-şi impună cel mai mare număr de membri, şi anume şase. Numărul este foarte important, pentru că, totul se decide prin vot în Comisia parlamentară, inclusiv soarta raportului.
Articol preluat de pe adevarul.ro

SCANDALUL INCHISORILOR SECRETE ale CIA se indreapta incet spre zona derizoriului. Plictiselii guvernantilor din tarile acuzate de gazduirea unor astfel de centre de detentie secrete se adauga o stire de ultima ora: Ministerul de Externe de la Cairo sustine ca faxul egiptean interceptat de serviciile secrete elvetiene este doar un prozaic sumar al stirilor de presa. Este o poveste ridicola. In orice minister de externe, ambasadele trimit in fiecare zi cele mai importante articole care apar in ziare”, a declarat pentru “International Herald Tribune” purtatorul de cuvant al MAE egiptean, Fatma Al Zahra Atman. “Este doar un fax de presa, care contine cele mai importante stiri pe care le-am citit in presa din strainatate. Nu avem proceduri de exceptie, l-am trimis prin fax si oricine il poate intercepta. Nimic nu era secret”, a adaugat reprezentantul MAE de la Cairo. Articolul publicat de cotidianul elvetian pe 8 ianuarie, si care vorbea despre “28 de irakieni si afgani interogati la baza Mihail Kogalniceanu de langa Constanta”, a provocat o adevarata furtuna diplomatica. MARTY, AUDIAT DE PARLAMENTUL ELVEtIAN Autoritatile elvetiene au trebuit sa se justifice in fata intregii Europe de ce spioneaza o tara prietena. Spre exemplu, ministrul elvetian de externe, Micheline Calmy-Rey, a contactat toate tarile mentionate in faxul egiptean si a deplorat in public dezvaluirea lui, precizand ca datele nu erau recente si ca Executivul sau nu are alte dovezi care sa sustina informatiile din documentul egiptean. La randul sau, anchetatorul Consiliului European in chestiunea inchisorilor secrete, Dick Marty, a lansat atacuri in stanga si in dreapta acuzand rand pe rand guvernele mentionate de “Human Right Watch” ca nu spun adevarul, guvernul tarii de origine si institutiile europene, care trebuiau sa furnizeze imagini din satelit si o lista cu zboruri pe teritoriul european, ca ii pun bete in roate. Comisia de politica externa a Parlamentului elvetian il va audia pe senatorul Dick Marty in chestiunea centrelor si zborurilor CIA pentru a putea decide asupra inaintarii unui protest oficial catre SUA. La inceputul lui noiembrie, HRW informa la randul sau despre existenta a 23 de persoane detinute de CIA. Dezbaterile asupra faxului nu trebuie sa distraga atentia opiniei publice de la adevarata problema, avertizeaza John Sifton, cercetator in probleme de terorism si colaborator al HRW.

PE aproba o comisie ce va ancheta “afacerile” CIA
De doua zile, in grupurile parlamentare aflate in sesiune la Strasbourg se negociaza aprins numele membrilor care vor fi trimisipentru a face parte din Comisia temporara pentru investigatii privindtransportul si detentia ilegala a prizonierilor in Europa de catre CIA.Aceasta comisie va avea 46 membrii din toate grupurile politice. Astazi,lista care va cuprinde numele membrilor va fi facuta publica. Celemai importante persoane din comisie vor fi presedintele si raportorul,dar ei vor fi alesi de catre plenul comisiei, in prima sedinta care, conformunor surse oficiale, va avea loc foarte rapid, chiar in urmatoareasaptamana la Bruxelles. In mod normal, mandatul acestei comisii estepentru o perioada de un an, dar parlamentul poate decid
e prelungirealui. Primul raport al acestei comisii este asteptat la sfarsitul lunii aprilie.
Articol preluat de pe adevarul.ro

Parlamentarii europeni intenţionează să includă cazul Gregorian Bivolaru în raportul de ţară din mai 2006, în urma căruia se va hotărî dacă România va intra în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.
Elmar Brok, preşedintele Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European, i-a scris, în data de 29 noiembrie 2005, şefului Unităţii de Extindere a Comisiei Europene pentru România, Wenceslas de Lobkowicz, propunându-i “să ţină cont de acest caz atunci când va redacta următorul raport al Comisiei despre progresele realizate de România”. Brok apreciază că “având în vedere intrarea României în UE, rezultatele la care a ajuns Curtea Supremă Suedeză sunt îngrijorătoare” şi că “datorită opiniilor sale religioase, Bivolaru riscă să fie supus unor persecuţii de natură foarte gravă”. Brok ataşează ca anexă o altă scrisoare, trimisă ambasadorului Lazăr Comănescu, şeful Misiunii României pe lângă UE, care cuprinde o serie de acuzaţii şi formulări oficiale referitoare la nerespectarea criteriului politic de la Copenhaga.
“Curtea Supremă Suedeză şi-a bazat sentinţa pe consideraţia că interogarea presupusei victime a domnului Bivolaru a avut loc într-un mod defectuos şi că autorităţile române au avut un rol în influenţarea opiniei publice împotriva acuzatului, se arată în scrisoare. În lumina aspiraţiilor României de a se alătura UE, sentinţa Curţii Supreme Suedeze este extrem de îngrijorătoare”, încheie Elmar Brok.În scrisoarea sa, europarlamentarul german îl numeşte pe Bivolaru “Maestru Yoghin român Gregorian Bivolescu”.
De scrisorile lui Brok va ţine cont nu numai următorul Raport al CE din primăvară care va înainta propunerea dacă şi când anume să intre România în UE, dar mai ales Raportul PE din aprilie care va fi supus votului Parlamentului.
Jens şi Ulla deplâng distrugerea “muncii de o viaţă” a lui Bivolaru
Potrivit unor surse de la Bruxelles, încercările unora dintre membrii PE de a influenţa deciziile Comisiei Europene în privinţa României nu se opresc aici. Jens Peter Bonde, preşedintele Grupului Independenţilor, şi Ulla Sandbaeck, fostă membră a PE, se adresează chiar comisarului Olli Rehn: “Aşa cum puteţi vedea, autorităţile române încearcă să distrugă întreaga mişcare yoga şi tot ce Grieg a construit în România. Dacă nu pot să-l pună în închisoare pe viaţă, cel puţin pot să distrugă munca sa de o viaţă”. Autorii scrisorii către Olli Rehn subliniază şi sprijinul de care se bucură Gregorian Bivolaru, menţionând nume ca Elmar Brok, Veronique de Keyser, membră a Grupului Socialist în Subcomisia pentru Drepturile Omului din PE, Eamon Noonan, angajat al Comisiei de Afaceri Externe. Europarlamentarul Jens Peter Bonde arată că este informat de acuzaţiile de antisemitism, aduse în România lui Gregorian Bivolaru şi a altor patru membri MISA, dar se antepronunţă în faţa comisarului pentru extindere, apreciind că “nici nu este nevoie să vă spun că Grieg nu este antisemit”.
Comunitatea evreiască a depus plângere la Parchet împotriva lui Guru
Cu toate acestea, Adevărul a reuşit să afle că există o sesizare, cu numărul 27 din 2005, depusă de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Centrul pentru Studiul Evreilor în România, la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Bucureşti. În acest document, Gregorian Bivolaru, Ovidiu Buruiană, Camelia Roşu şi Petru Roşu sunt acuzaţi că “au publicat şi difuzat cărţi cu caracter xenofob, rasist şi antisemit”, furnizându-se titlurile cărţilor, editurile şi numeroase citate.
Conform unor surse judiciare, acest dosar este aproape de finalizare şi se va adăuga celorlalte 14 aflate deja în lucru.
Articol preluat de pe adevarul.ro

Ieri dimineaţă, la Parlamentul European, în cadrul Conferinţei Preşedinţilor, s-a decis mandatul noii Comisii temporare pentru investigarea presupusei utilizări a ţărilor europene de către CIA pentru transportul şi detenţia ilegală a prizonierilor. Decizia de creare a acestei comisii, care va avea 46 de membri, 23 de membri plini şi 23 supleanţi, va fi supusă votului Parlamentului European în sesiune plenară la Strasbourg.
Preşedintele Parlamentului European, Joseph Borell, a comentat care va fi mandatul acestei comisii: “În primul rând, să colecteze şi să analizeze informaţii pentru a afla dacă CIA sau alţi agenţi SUA sau servicii secrete ale unor ţări terţe au organizat răpiri, detenţii la centre secrete, tortură, tratamente inumane şi degradante ale prizonierilor pe teritoriul UE, al ţărilor candidate sau potenţial candidate, dar şi dacă teritoriile acestor ţări au fost folosite în aceste scopuri, de exemplu pentru zboruri. În al doilea rând, să afle dacă state membre UE, oficiali, persoane cu funcţii oficiale în instituţiile UE au fost implicate sau complice în privarea ilegală de libertate. Un al treilea rol al acestei comisii este să supună plenarei Parlamentului şi recomandările comisiei în ceea ce priveşte posibilele consecinţe politice, legale şi administrative care ar putea fi aplicate la nivel european atât pentru ţările membre sau candidate, dar şi în relaţiile cu ţări terţe”.
Primul raport al acestei comisii va fi prezentat în trei-patru luni de la începerea activităţii.
Articol preluat de pe adevarul.ro