proiectul de manifest se arată că “organizaţia trebuie reformată, cel mai târziu până la următoarea extindere, dar după aderarea României şi Bulgariei”. Chiar dacă riscul activării clauzelor de salvgardare pare din ce în ce mai mic, România nu este o ţară extrem de simpatizată în Parlamentul European (PE). În mediile politice europene îşi face din ce în ce mai mult loc ideea acceptării cu “asterisc”, ceea ce s-ar traduce prin intrarea la 1 ianuarie 2007, dar cu o monitorizare postaderare extrem de strictă. Despre acestea, Adevărul l-a intervievat, în exclusivitate, pe preşedintele Comisiei pentru Politică Externă a PE, creştin-democratul Elmar Brok.
- A făcut România progrese faţă de situaţia în care se găsea înaintea precedentului raport de ţară?
- Cred că s-au adoptat multe legi, ceea ce dă ţării o direcţie pozitivă, dar nu ştiu dacă acestea au fost implementate. Voi afla asta din raportul Comisiei Europene (CE) privind progresele înregistrate.
- Aţi cerut o audiere, cu uşile închise, a comisarului pentru extindere, Olli Rehn, la Comisia de Afaceri Externe, axată pe progresele României şi Bulgariei, în special pe capitolul JAI? Care este scopul acesteia?
- Nu, eu am cerut doar două rapoarte pentru a se vota dacă se aplică sau nu clauzele de salvgardare. Este vorba despre un raport scurt, de o singură frază, pe care să se voteze. Raportul mare va fi prezentat în iunie, în sesiunea plenară a PE. Comisia va veni cu raportul în data de 16 mai, raport care va conţine recomandarea dacă se aplică sau nu clauza de salvgardare. Noi, PE, vom face un raport la raport pe care îl vom vota în sesiunea plenară, înaintea Consiliului European din iunie. Dacă decizia se ia în iunie, atunci nu va exista nicio întârziere, dar dacă se poate întâmpla ca în iunie Consiliul European să amâne decizia, atunci nu mai ştiu. Cred însă că decizia definitivă se va lua în iunie.
- Aveţi motive de îngrijorare în ceea ce priveşte cele două ţări pentru a insista asupra acestui vot suplimentar al PE, vot care nu a fost prevăzut până acum în procedurile PE?
- Acesta a fost acordul dintre preşedintele PE şi preşedintele CE, realizat în aprilie 2005. Potrivit înţelegerii, CE trebuie să ceară opinia PE. Problema ţine strict de dreptul pe care îl are PE în această chestiune şi de exersarea dreptului pentru viitoarele extinderi ale UE. E o chestiune secundară dacă se va vota da sau nu pentru aplicarea clauzei de salvgardare în cazul Sofiei şi Bucureştiului.
- Cazul Gregorian Bivolaru şi cererile de autonomie formulate de episcopul Laszlo Tokes sunt importante în evaluarea pe care o va face României PE?
- Este vorba despre proceduri normale şi am dreptul să cer Guvernului României să-mi explice aceste lucruri. Nu are nimic de a face cu discuţiile despre amânarea aderării. Am primit un răspuns de la guvern privind cazul Bivolaru. Delegaţia maghiară mi-a explicat, şi rămâne să verific, că nu există învăţământ superior de stat în limba maghiară şi că nu s-a realizat restituirea proprietăţilor confiscate, în speciale ale bisericii. Dacă se dovedesc adevărate, atunci aceste lucruri trebuie schimbate, deoarece problema este cea a necesităţii tratamentului egal.
- Manifestul Partidului Popular European prezentat înaintea Congresului de la Roma susţine necesitatea trecerii la un model de dezvoltare al Europei “cu mai multe viteze”?
- Ar trebui să avem un tratat constituţional european pentru extindere, şi nu îl avem. Nu este doar părerea popularilor, dar şi a socialiştilor, iar o bună parte a liberalilor sunt de acord cu această perspectivă. Am votat această chestiune în PE şi scorul a fost 399 “pentru” şi 95 “împotrivă”. Modelul a fost aplicat şi în trecut. Spre exemplu, Spaţiul Economic European, propus de Jaques Delors pentru ţările parte a Acordului European pentru Liber Schimb. Finlanda, Suedia şi Austria aşa şi-au început integrarea în UE. Trebuie să vedem ce vom face în viitoar cu alte ţări care doresc integrarea: Ucraina, Republica Moldova, Croaţia, alte ţări din Balcanii de Vest, poate şi Belarus, într-o zi, poate un Kosovo independent odată. Nu este credibil că le vom acorda imediat statutul complet de membru al UE, dar trebuie să le oferim perspectiva participării în politicile europene, chiar dacă nu se află pe agenda de intrare în UE. În acelaşi timp, cred că este bine să le dăm deja ceva, decât să aşteptăm 10-15 ani să începem politicile de preaderare. Unii spun, câteodată, că este un şiretlic să-i ţinem în exterior. Este exact invers.
- ţările enumerate de dvs. nu au cumva nevoie de un sprijin politic mai consistent?
- Dacă în Ucraina, partidul lui Iuşcenko se va alia din nou cu partidul Iuliei Timoşenko, atunci guvernul revoluţiei portocalii ar trebui să obţină un ajutor credibil din partea noastră. Politica de vecinătate a UE nu este suficientă. Cred că propunerile noastre reprezintă un stimulent puternic, o uşă deschisă, aşa că eu cred că şi în cazul Republicii Moldova lucrurile se vor schimba pentru că vor fi încurajate forţele democratice din această ţară. Dar vor exista condiţii pentru a permite trecerea de această uşă. Numai că nu o vom mai face prin condiţiile de obţinere a statutului de membru, pentru că nici acestea nu vor fi pregătite înainte de 10-15 ani şi nici UE nu este pregătită.
Articol preluat de pe adevarul.ro

competiţiile deschise românilor şi bulgarilor pentru poziţiile de funcţionari europeni pe durată nedeterminată.
Oficiul European pentru Selecţia de Personal a permis însă anul trecut cetăţenilor români şi bulgari înscrierea într-o bază de date pentru a face ulterior angajări pentru poziţiile de agenţi contractuali cu 100 de locuri la Parlamentul European şi 100 de locuri la Comisie şi alte instituţii UE. Agenţii contractuali administratori au salarii tot în jur de 4000 de euro net, dar contractele lor sunt valabile doar un an de zile şi se pot reînnoi până la maximum 3 ani. Deşi aproape 22.000 de persoane au încercat să-şi depună candidatura, în final 14.000 au fost înregistrate în baza de date, dintre care cei mai mulţi bulgari, în jur de 9000, românii – doar 5000. În cele din urmă, Oficiul European pentru Selecţia de Personal a anunţat public că nu organizează competiţii pentru a face o selecţie reală a celor 200 de persoane din 14.000 înscrise şi că fiecare instituţie doritoare de agenţi contractuali români şi bulgari îi selectează cum doreşte.

Cartonaşele sunt pregătite de funcţionari
Concurenţa pentru un stagiu plătit la Comisia Europeană sau pentru a ocupa un post de funcţionar european este în fiecare an foarte mare. Mii de persoane din 27 de ţări europene trimit aplicaţii pentru a lucra măcar câteva luni în instituţiile UE. Cei mai mulţi nu sunt interesaţi de salariul de aproximativ 1000 euro pe lună pentru stagiari, ci de experienţa profesională dobândită şi recomandările pe care le pot obţine la sfârşitul stagiului. Dar ţinta predilectă a oricărui stagiar rămâne obţinerea prin concurs a unui post pe perioadă nedeterminată la instituţiile sau agenţiile UE. Diferenţa majoră între funcţionarii administraţiilor naţionale, în special pentru cei din Europa Centrală şi de Est şi cei ai instituţiilor europene, apare nu la capitolul salarii, ci la capitolul drepturi şi responsabilităţi din fişa postului. De exemplu, în Parlamentul European, un funcţionar european nu dă socoteală şi nu se lasă intimidat în faţa europarlamentarilor, dimpotrivă, el răspunde strict în faţa şefului de unitate şi a directorului departamentului său. Niciun europarlamentar nu îi poate trasa sarcini, nu îi poate modifica documentele, nu poate să-l promoveze sau să-l dea afară. Puterea acestor funcţionari europeni este extrem de mare. Administratorii din Direcţia Generală Extindere a Comisiei sunt cei care au introdus toate normele legislative şi administrative de îndeplinit de către ţările candidate pe cele 31 de capitole de negociere. Cartonaşele galbene şi roşii adresate României nu au fost gândite, pregătite şi introduse de către comisarii europeni, ci de administratori de diferite naţionalităţi ale căror nume nici nu va interesa vreodată opinia publică românească. Comisarii le utilizează pentru a face presiuni şi au rolul de a le prezenta opiniei publice din România şi UE.
Articol preluat de pe adevarul.ro

sfârşitul vizitei de informare întreprinsă de o delegaţie maghiară la sediul UE.
Tökes a declarat că obiectivele pe care le-a promovat în faţa oficialilor europeni sunt cele zece din Memorandumul Transilvănean, citit şi la Odorheiu Secuiesc. Potrivit şefului delegaţiei maghiare, în discuţiile cu politicienii europeni, o atenţie deosebită a fost acordată “autodeterminării şi autonomiei minorităţii maghiare, autoguvernării, subsidiarităţii, restituirii proprietăţilor bisericii şi învăţământul superior în limba maghiară.” În acest sens, Tökes a cerut ca “obiectivele” să fie înscrise ca cereri sau ca recomandări în raportul Comisiei Europene pentru România, care va fi prezentat la 16 mai, şi care va decide data aderării României la UE. Potrivit lui Tökes, delegaţia maghiară a avut ca scop şi încercarea de a-i convinge pe responsabilii europeni că, “în România, problema minorităţilor este a doua problemă ca importanţă după cea a corupţiei”.
Întrebat de corespondentul Adevărului cu privire la tipul de autonomie pe care îl solicită delegaţia maghiară, senatorul UDMR, Csaba Sogor, a declarat că s-au cerut “toate tipurile de autonomie, inclusiv teritorială, aşa cum este în statutul UDMR”.
Delegaţia, condusă de Lászlo Tökes, a avut întâlniri cu oficiali din Comisia Europeană şi Parlamentul European. Printre aceştia s-au aflat Elmar Brok, preşedintele Comisiei de afaceri externe din PE, Milan Mon, raportorul din umbră pe România din Grupul Popular European, consilierul lui Pierre Moscovici, raportorul Parlamentului European pentru România, şi Wenceslav Lobkowitz, şeful unităţii pe România din Comisia Europeană. Acestora li s-au adăugat europarlamentari din toate grupurile importante, socialist, popular, liberal-democrat şi din cel al “verzilor”. Conferinţa de presă, care s-a desfăşurat în limba maghiară şi română, la cererea jurnaliştilor prezenţi, a fost destinată, iniţial, celor 14 corespondenţi de la Bruxelles ai presei maghiare.
Articol preluat de pe adevarul.ro

România a fost felicitată de oficialii europeni pentru progresele din reforma sistemului juridic, întărirea controlului la graniţe, lupta împotriva corupţiei şi îmbunătăţirea situaţiei minorităţilor.
La Bruxelles a avut loc reuniunea Consiliului de Asociere România-UE, ultima dinaintea raportului Comisiei Europene ce va fi prezentat la data de 16 mai. La conferinţa de presă organizată după reuniunea delegaţiilor oficiale, secretarul de stat austriac, Hans Winkler, şi Michael Leigh, directorul general pentru extindere, au subliniat importanţa luptei împotriva corupţiei, “inclusiv la nivel înalt” în economia deciziei privind aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007. Printre domeniile care au nevoie de progrese substanţiale, cei doi au mai enumerat întărirea capacităţii administrative, stoparea creşterii deficitelor de cont curent, o mai bună colectare a taxelor, alinierea la standardele veterinare ale UE, controlul şi prevenirea poluării, managementul deşeurilor şi utilizarea surselor de energie reînnoibile. Michael Leigh s-a declarat mulţumit de prezentarea ministrului de justiţie român şi a declarat că toate măsurile luate în reformarea justiţiei şi efectele produse de acestea vor fi notate, inclusiv în Raportul de ţară al Comisiei Europene.

Articol preluat de pe adevarul.ro