Constitutia europeana a fost respinsa de aproape 55 la suta din francezi, dupa o campanie care a reusit sa trezeasca la viata politica chiar si cele mai inerte straturi sociale, aproximativ 70 de procente din populatia cu drept de vot venind la urne.
Perspectiva “invadarii” Occidentului de valuri de muncitori estici i-a transformat pe locuitorii Hexagonului in eurosceptici.
Dezbaterea constitutionala a generat vii reactii si in Romania. Aceasta cu atat mai mult cu cat crestini-democrati germani au amenintat ca vor folosi respingerea Constitutiei drept pretext pentru amanarea aderarii Romaniei si Bulgariei. Dupa anuntarea rezultatului, premierul Tariceanu a convocat, astazi, consultari parlamentare, anuntandu-si intentia de a se intalni atat cu premierul Bulgariei, Simeon de Saxa Coburg-Gotha, cat si cu cancelarul Gerhard Schroeder, pentru a dezbate situatia creata.
La Bruxelles, principalul punct vizat de “Non-ul” francez, reactia a fost pe masura, majoritatea celor care s-au exprimat tinzand sa transfere responsabilitatea asupra Executivului de la Paris, care nu a reusit sa comunice bine avantajele ce decurg din Constitutie.
“Exista forte politice care vor sa opreasca intrarea Romaniei si Bulgariei, dar nu cred ca mai pot face asta”
Semnalele venite din partea unor europarlamentari exprima dezacordul cu crestin-democratii germani. Adresantul extern al mesajului negativ francez pare sa fie Turcia. In exclusivitate pentru Adevarul, Jo Leinen, presedintele Comisiei pentru Afaceri Constitutionale din PE, a declarat: “Eu vad ca exista forte politice care vor sa opreasca intrarea Romaniei si Bulgariei, dar nu cred ca mai pot face asta. Nu cred ca au dreptate. Germania si-a dat acordul inca din 1993 la Consiliul European pentru niste reguli, principii, si acestea nu pot fi schimbate. Referendumul din Franta transmite un mesaj politic pentru Turcia, nu pentru Romania sau Bulgaria”.
Martin Schulz, presedintele Grupului Socialist din Parlamentul European, a fost si mai transant: “in ceea ce priveste declaratiile crestin-democratilor despre amanarea intrarii Romaniei si Bulgariei, a declarat Schultz, trebuie sa va spun ca, practic, toata ziua, de dimineata pana seara, ei doar asta fac: se tin de declaratii. Dar cred ca sansele Turciei sunt afectate de NU-ul francezilor”.

Alexander Stubb, europarlamentar finlandez, membru al Grupului Partidului Popular European, a declarat ca “este prea tarziu pentru crestin-democratii germani, trenul a plecat si merge mai departe asa cum s-a stabilit. Criteriile sunt clare si Romania trebuie sa le indeplineasca”. Acelasi a fost, in esenta, si mesajul transmis de Joost Lagendijk, europarlamentar olandez din Grupul Verzilor, presedintele Delegatiei comune UE-Turcia, care a declarat pentru Adevarul: “Intrarea la timp depinde de progresele Romaniei si Bulgariei si Comisia Europeana urmeaza sa le evalueze”.
“Romania nu indeplineste cu adevarat criteriile”
O pozitie care sprijina viziunea conservatorilor germani a venit din partea europarlamentarului belgian Pierre Jonckheer, vice-presedintele Grupului Verzilor: “Romania si Bulgaria cred ca vor fi afectate de acest referendum. Daca in urma alegerilor vine cancelar Angela Merkel, evident ca va putea schimba normele. Mai ales in cazul Romaniei, despre care stim ca a ajuns pana aici datorita unei mari bunavointe din partea oficialilor de la Bruxelles si care are probleme uriase de adaptare la tipul de viata european, la normele europene. Stim ca Romania nu indeplineste cu adevarat criteriile”.
“In urmatoarea perioada vor fi schimbari radicale si vizibile”
La Bucuresti, oficialii romani au cautat sa nu amplifice valul de emotie negativa, disociind evenimentul din Franta de perspectivele de aderare ale Romaniei. Ministrul de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, a declarat ca “optiunea suverana” a francezilor nu trebuie dramatizata, pentru ca procesul de ratificare nu se opreste aici.
Cabinetul Tariceanu a promis sa indeplineasca toate angajamentele, astfel incat sa nu fie activata clauza de salvgardare. Printr-un comunicat, Guvernul promite ca “in urmatoarea perioada va face schimbari radicale si vizibile”, chiar daca “sistemul invechit va incerca probabil sa blocheze reforma si in al doisprezecelea ceas”.
Potrivit Presedintiei, Guvernul nu va putea sa duca la bun sfarsit procesul de integrare daca cetatenii tarii vor iesi in strada pentru a protesta fata de cresterile preturilor la energie sau fata de eliminarea subventiilor la minerit. “Cand preturile la energie vor creste, conform angajamentelor asumate, si vom iesi in strada si vom spune nu, va fi un obiectiv pierdut”, se arata in comunicatul sefului statului.
“Daca temele nu sunt facute, atunci aderarea va trebui amanata”
Delegatia Comisiei Europene (CE) la Bucuresti a facut apel la toate statele membre UE sa ratifice Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei. Reprezentantii institutiei spun ca cele doua state sunt bine venite in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, dat fiind ca toate cele 25 de tari membre ale Uniunii au semnat Tratatul comun de aderare. Jonathan Scheele, seful Delegatiei CE, a declarat ca “Romania si Bulgaria vor adera pe 1 ianuarie 2007, daca cele doua tari reusesc sa-si faca temele, in special in domeniile reformei justitiei, luptei anticoruptie, politicii concurentiale si protectiei mediului. Daca temele nu sunt facute, atunci aderarea va trebui amanata”.
Articol preluat de pe adevarul.ro

Elita politica de la Bruxelles prevazuse un culoar de iesire din criza in cazul votului negativ asupra Constitutiei din partea cetatenilor anumitor state. Solutia, citata initial ca o masura putin importanta, fusese prevazuta la Conferinta Interguvernamentala si reluata in declaratia politica a Constitutiei, in art.IV-442, care spune astfel: “Daca la 2 ani dupa semnarea tratatului amendand acest tratat, 4/5 din statele membre l-au ratificat si unul sau mai multe state membre au intampinat dificultati in procesul de ratificare, problema va fi trimisa spre rezolvare Consiliului European”. Solutia presupune, pe etape: 1. Obtinerea ratificarii Constitutiei in 20 din 25 de tari; 2. Trimiterea acestei probleme spre discutie Consiliului European; 3. Dupa o perioada de aproximativ 2 ani eventual chiar organizarea de noi referendumuri in tarile in care initial nu a trecut Constitutia. Din populatia de 450 de milioane a UE, 9 state membre, adica 49 la suta, au votat deja in favoarea Constitutiei si un singur stat impotriva. Tarile in care exista o probabilitate destul de mare sa se voteze majoritar NU la referendumul asupra Constitutiei sunt Olanda, Danemarca, Irlanda si Marea Britanie. Polonia este si ea dominata de neintelegeri majore pe scena politica, astfel ca se poate rata obtinerea unui DA pentru ratificarea Constitutiei de catre majoritatea calificata a Parlamentului. Exact ca si in Franta, in aceste tari un posibil vot negativ se va intoarce impotriva guvernelor si politicienilor aflati la putere, provocand cutremure pe scena politica, ce vor fi urmate de replici importante in economiile acestor tari si, in final, in economia europeana. Daca exista o parte buna in votul francezilor, atunci aceasta este ca toti politicienii europeni inteleg foarte clar acum acest efect de bumerang si se vor mobiliza pentru campanii si initiative politico-economice la nivel national si comunitar pentru a salva nu numai Constitutia, dar si propriile cariere si partide politice.
Solutia spre care se indreapta acum politicienii europeni este ratificarea Constitutiei de catre un numar de 20 din 25 de tari, deoarece alternativa, adica renegocierea Constitutiei, este considerata de marea majoritate o greseala. Si asta din cel putin trei motive. in primul rand, daca ar fi sa se faca pe placul celor care au facut campanie pentru votul negativ, atunci ar trebui schimbata fundamental aceasta Constitutie si scoasa partea a treia, adica a Politicilor Comune. Iar acest lucru este de neimaginat atat la nivelul institutiilor din Bruxelles, cat si la nivelul fiecarui minister din tarile membre. Si trebuie adaugat ca trimisii guvernelor si parlamentelor nationale la negocierile pentru textul Constitutiei au obtinut in mare parte ce au dorit si doar datorita acestui lucru au cazut de acord asupra textului Constitutiei supus in final ratificarii, dar dupa discutii intense, dificile, care se incheiau adesea la miezul noptii, mai ales din cauza politicilor comune ale UE, cu Politica Agricola Comuna la loc de frunte. in al doilea rand, cei care au votat impotriva Constitutiei sunt extrema-dreapta, extrema-stanga, parti ceva mai firave de la socialisti, dar la loc de frunte comunistii si Jean Marie le Pen. Schimbarea Constitutiei dupa dorinta lor ar insemna ca ei chiar au dreptate si ca valorile, scopurile si pincipiile fundamentale ale UE sunt gresite. Mai mult decat atat, cei care au facut carmpanie pentru NU cer lucruri care folosesc numai rivalilor economici ai UE, adica SUA, China, Rusia, India, Japonia etc., lucru care enerveaza teribil Bruxellesul. Cer, de exemplu, renuntarea la Obiectivul Lisabona al Uniunii Europene, adica transformarea economiei europene in cea mai competitiva din lume pana in 2010, si la “politicile ultraliberale ale Comisiei Europene pentru atingerea acestui obiectiv”, cum le caracterizeaza comunistii francezi. Al treilea motiv pentru care renegocierea Constitutiei ar fi o greseala este ca acest lucru ar da apa la moara extremistilor nu numai din Franta, dar si din alte tari, ca Olanda sau Marea Britanie, si ar conduce automat la o intarire a pozitiilor acestora pe plan politic, si nimeni nu poate spune cu precizie cum ar putea ei actiona daca ar ajunge vreodata la guvernare, tinand cont ca unii sunt chiar pentru desfiintarea UE.
Articol preluat de pe adevarul.ro

Care sunt criteriile pe care
un partid politic trebuie sa le indeplineasca astfel incat sa fie primit in PPE?
– Noi primim partidele care au o structura democratica, o pronuntata politica europeana, care cred in economia sociala de piata si intr-o Europa puternica si pacifista, capabila sa satisfaca nevoile cetatenilor europeni. Si care sa poata juca un rol pozitiv in Europa extinsa si in intreaga lume.
- Va intereseaza evolutia partidelor care se orienteaza spre doctrina populara si anunta ca se vor alatura PPE?
- Noi vom asculta cu foarte mare atentie recomandarile prietenilor nostri din Romania cum sunt liderii PPCD si UDMR. Am aranjat o intalnire a Biroului PPE in Bucuresti, in zilele de 2-3 iunie, cand vom examina situatia politica din Romania, si, desigur, pregatirile pentru alaturarea la Uniunea Europeana.
- in opinia dumneavoastra, dupa toate discutiile pe care le-ati avut cu politicienii romani de diferite orientari, care este partidul cu cele mai mari sanse de a fi acceptat in PPE?
- Nu sunt in pozitia de a discuta in public punctele tari si punctele slabe ale diferitelor partide politice din Romania. Organismele responsabile in PPE vor examina toate cererile din partea partidelor romanesti pe baza acelorasi criterii obiective si dupa aceea vor lua o decizie pentru fiecare cerere in parte.
- Ar trebui sa ne asteptam, cu ocazia summit-ului PPE din 16 iunie, la anunturi deosebite privind afilierea la PPE a noi partide politice din Romania?
- Nu. PPE va examina fiecare cerere pe calea obisnuita, ca si statutul si programul fiecarui partid in detaliu. Numai dupa aceea va fi luata o decizie.
- Din experienta politica internationala pe care o aveti, cum ati caracteriza schimbarile numelor, doctrinelor si volatilitatea aliantelor politice din Romania?
- Romania este inca intr-o perioada de refacere dupa 60 de ani de dictatura comunista. Va lua ceva mai mult timp sa-si revina dupa aceasta experienta dureroasa. Totusi, recentele alegeri din Romania dau un semnal clar ca aceasta schimbare este posibila si ca schimbarea spre mai bine este si ea posibila.
- Care ar fi cele mai importante probleme care ar trebui rezolvate de guvernul roman pana la votul din toamna al Parlamentului European asupra Raportului Comisiei Europene?
- Problemele pe care trebuie sa le rezolve Guvernul roman sunt bine cunoscute: economia de piata, independenta Justitiei, coruptia in viata publica.
Comisia Europeana trebuie sa examineze progresele si sa alcatuiasca un raport pentru luna noiembrie. Consiliul Ministrilor si Parlamentul European vor vota pe baza acestui raport, pe care il asteptam sa fie obiectiv si corect. Nu vreau sa judec inaintea acestui raport. Guvernul roman actual a facut progrese, dar sunt necesare mult mai multe progrese.
Articol preluat de pe adevarul.ro

Biroul European de Selectie de Personal a scos la concurs aproximativ 200 de locuri de munca pentru cetatenii Statelor UE vorbitori de romana si bulgara, precum si pentru cetatenii din Romania si Bulgaria. Slujbele sunt trecute in categoria “agenti contractuali” pentru Parlamentul European, pe doua tipuri, in functie de studii: asistenti si administratori, cei din urma cu studii superioare si cel putin doi ani de experienta profesionala relevanta. Sarcinile pe care trebuie sa le indeplineasca cei care urmeaza a fi selectionati au fost foarte strict definite, pe domeniul activitatilor parlamentare: ofiteri de presa, de relatii cu publicul, de vizite, administratori in comisiile parlamentare, in serviciile parlamentare, translatori si juristi-lingvisti.

Dupa ce a expirat termenul pentru inregistrarea in baza de date (pentru care au existat 21.000 de cereri, doar 14.000 fiind acceptate si inregistrate de Birou), s-a anuntat ca din aceeasi baza de date vor fi selectionati si functionarii de limba romana si bulgara pentru Comisia Europeana si alte institutii ale UE cu responsabilitati in procesul de preaderare.
Dar nu vor exista concursuri pentru aceste functii. Din cele 14.000 de CV-uri inregistrate, fiecare sef si sefulet din Parlamentul European, si mai tarziu din celelalte institutii, vor alege pe criterii numai de ei stiute, nicaieri definite, cateva nume si le vor trimite un e-mail, invitandu-i la un interviu, in cadrul caruia vor decide daca ii angajeaza sau nu, pe ce pozitie si cu ce salariu. Este evident imposibil ca cineva sa parcurga atatea mii de CV-uri si sa faca o selectie obiectiva daca nu se organizeaza concursuri. Daca nu ar fi aparut amanarea primirii parlamentarilor romani si bulgari, atunci selectia celor 200 de functionari ar fi trebuit incheiata in vara, astfel ca la 1 septembrie acestia sa fie deja angajati. Acum insa nu se mai stie nimic.Slujbele vor acoperi 43 de domenii care cuprind aproape toate activitatile institutiilor UE: analiza politica, economica, financiara, audit, studii de fezabilitate pe proiecte (ISPA, SAPARD etc.), alcatuirea de proiecte legislative, implementarea acquis-ului, acordarea de contracte si managementul lor, analize de piata, media/audiovizual, servicii parlamentare. Dintre cei angajati, romanii si bulgarii vor fi salarizati mai prost decat colegii lor din cele 10 state recent admise in UE. Functionarii din cele 10 foste state candidate au fost angajati in prima faza ca agenti auxiliari, iar cei cu functii superioare pe pozitii de administrator avand salarii intre minimum 4.078,92 euro si maximum 15.414,47 euro, conform Jurnalului Oficial. 347 din 20.12.2002. Lor nu li s-au cerut cei doi ani de experienta relevanta in domeniile in care urmau sa fie angajati, conditie obligatorie pentru romani si bulgari. Pentru romani si bulgari s-a reinventat o categorie mai veche de personal UE, de “agenti contractuali”, care cuprindea personalul fara studii superioare din randul coafezelor, chelnerilor, menajerelor si bucatarilor. Romanii vor fi platiti, in cazul in care au studii superioare, cu salarii intre 2.775,03 euro pana la maximum 5.821 euro, indiferent de numarul de doctorate sau ani de experienta, conform unei reglementari din iulie 2004. Pana acum nu s-a dat publicitatii cand anume va incepe competitia pentru posturile permanente in institutiile UE.
Articol preluat de pe adevarul.ro