imagine proprie asupra pregătirii ţării pentru aderarea la UE în 2007. Hans-Gert Poettering, liderul Partidului Popular European şi al Democraţilor Europeni (PPE-DE) din Parlamentul European şi candidatul cu cele mai mari şanse să devină la sfârşitul anului preşedintele Legislativului European, a acordat un interviu în exclusivitate Adevărului.
- Cum evaluaţi progresele României în domeniul combaterii corupţiei, a reformei sistemului juridic şi afacerilor interne, în perspectiva aderării la UE pe 1 ianuarie 2007?
– România este pe drumul cel bun şi trebuie să continue procesul de reformă. Însă, în mod cert, ţara nu a ajuns la destinaţia finală, dar noi ca oameni nu ajungem niciodată la destinaţia finală. Ceea ce regret este că proiectul de lege anticorupţie nu a fost acceptat în Parlamentul României. Acest lucru este foarte serios şi recomandarea mea este ca Parlamentul să facă un nou efort şi să accepte legea anticorupţie.
- Care este poziţia Popularilor din PE faţă de aderarea României în 2007?
- Aşteptăm acum Raportul Comisiei Europene despre progresele României. În funcţie de raport vom stabili dacă poziţia noastră este ca România să adere la UE la 1 ianuarie 2007 sau la 1 ianuarie 2008.
- PPCD şi-a întărit legăturile cu Partidul Creştin-Democrat din Germania, liderii creştin-democraţilor români având întrevederi cu Angela Merkel, cancelarul german, şi cu fostul cancelar, Helmuth Köhl. Este posibilă o creştere a importanţei viitorilor europarlamentari, proveniţi şi din partide mai mici ca PPCD, dar loiale doctrinei de centru-dreapta a PPE-DE?
- Toţi membrii grupului nostru sunt importanţi şi europarlamentarii români vor fi şi ei importanţi. Colegii noştri din România joacă deja un rol important în grupul nostru ca observatori. Noi am fi fericiţi dacă PPCD şi PD ar putea forma o singură listă pentru alegerile de europarlamentari ca să avem o puternică reprezentare din partea ambelor partide. Îi primim cu mare plăcere în grupul nostru şi ne aşteptăm pentru viitor la o foarte bună cooperare. PPCD are o lungă istorie de relaţii de prietenie cu CDU în Germania şi PPE, iar noi nu vom renunţa niciodată la această bună cooperare doar pentru că avem noi parteneri cum ar fi PD, cu care avem iarăşi bune relaţii şi vrem să le dezvoltăm în continuare. Aceste două partide ar trebui să aibă şi ele bune relaţii de cooperare între ele, iar noi vrem ca prietenii noştri politici să fie puternici în Parlamentul European.
- Credeţi că este posibil ca, în noile negocieri prelungite asupra bugetului UE pentru 2007-2013, România şi Bulgaria să piardă fonduri?
- Acum sunt negocieri între Comisie, Parlament şi Consiliu. Parlamentul European trebuie să insiste asupra puterii şi influenţei noastre în cadrul acestor discuţii. Dar nu cred că este posibil să se taie din fondurile destinate României şi Bulgariei.

Poettering nu crede în fracturarea Dreptei europene
În ciuda zvonurilor asupra unei fracturări a Dreptei din Parlamentul European, liderul popularilor din PE, Hans-Gert Poettering, a declarat că “întotdeauna au existat oameni care au crezut că am putea pierde membri, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată”. Poettering a admis că David Cameron, liderul conservatorilor britanici, a făcut concesii aripii eurosceptice din Camera Comunelor din grupul său şi le-a propus să părăsească PPE, “dar pe baza ipotezei că vor găsi aliaţi să construiască un nou grup”. Precizând că PPE nu vede vreo posibilitate ca David Cameron să găsească aliaţi pentru noul grup, liderul popularilor s-a declarat optimist că euroscepticii vor rămâne în PPE-ED. “Ei au, de fapt, un angajament scris să stea în grupul nostru cel puţin până la sfârşitul anului 2009 iar noi am schimbat statutul grupului pentru ca, în mod particular, britanicii să poată avea poziţii proprii în ceea ce priveşte Constituţia Europeană şi afacerile instituţionale.”

Moldova nu va intra prea curând în UE
“După extinderea UE cu România şi Bulgaria, noi chiar trebuie să discutăm unde vor fi graniţele UE”, a declarat Hans-Gert Poettering, liderul popularilor din PE. “Dacă noi extindem tot mai mult Uniunea, riscăm ca ea să intre în colaps”, a adăugat el. Precizând că UE are nevoie pentru a funcţiona de Constituţie şi că nu pot fi făcute, deocamdată, promisiuni altor ţări care vor să adere la Uniune, Poettering a declarat că “ţări ca Moldova, ca Ucraina au o orientare europeană şi ar trebui să le ajutăm în mod special economia, dar mai ales democraţia”. ” În prezent, problema aderării lor nu este pe agenda politică a UE, dar nu o putem exclude pentru totdeauna”.
Articol preluat de pe adevarul.ro

încercând să formeze o nouă uniune a partidelor de centru-dreapta în Europa cu reprezentare în PE. Politica noii uniuni va fi pronunţat eurosceptică şi antiintegrare, dar puternic proamericană. Neobişnuit pentru naşterea unei entităţi politice, liderul conservatorilor britanici a început nu prin prezentarea unui program politic, ci direct prin consultări pentru formarea grupului în PE. Mai mulţi europarlamentari din grupurile reprezentate în PE au fost deja contactaţi şi invitaţi să participe în cristalizarea unor politici antiintegrare şi anti-Constituţie.
Britanicul Graham Watson, liderul Grupului Liberal European, confirma, în exclusivitate pentru Adevărul, că “este sigur adevărat că David Cameron vrea ca delegaţia conservatorilor britanici să părăsească Grupul Popularilor. Europarlamentari din Cehia, Polonia, Letonia, Suedia, Irlanda şi chiar din Franţa sunt deja interesaţi de uniune.
Vadim contează la număr pentru extrema dreaptă din PE
O a doua fractură în dreapta europeană se va face printr-o nouă uniune, considerată de analiştii politici ca mergând spre extrema dreaptă europeană.
Aceasta este mult mai vizibilă şi chiar mai coerentă în acţiuni politice decât prima. “Brussels Journal” transmite că “mişcările şi partidele naţionaliste şi patriotice au semnat o aşa-numita declaraţie de la Viena chemând la oprirea imigraţiei în întreaga UE şi apărarea Europei împotriva terorismului, islamismului agresiv, imperialismului şi agresiunii economice a ţărilor cu salarii mici”.
În primul rând, intenţia participanţilor este de a-şi uni forţele şi a forma un nou grup parlamentar în PE, mulţi europarlamentari nemulţumiţi părăsind grupurile importante pentru a se alătura noii uniuni.
În al doilea rând, în foarte multe ţări europene, partidele de extremă dreapta sau puternic naţionaliste cresc constant în sondaje şi, în al treilea rând, la Viena au declarat că sunt împotriva Constituţiei europene.
Participanţii la această uniune sunt: “Partidul Libertăţii din Austria”, condus de Joerg Haider, “Frontul Naţional” din Franţa, condus de Jean-Marie le Pen, “Vlaams Belang” din Belgia, condus de Filip deWinter, care urmăreşte ruperea Belgiei între flamanzi şi francofoni, “Azione Sociale” din Italia, condus de Alessandra Mussolini, “Alternativa espanola” din Spania, “Ataka” din Bulgaria şi “Partidul România Mare”, condus de Corneliu Vadim Tudor din România.
PRM contează la număr, căci fără el sunt şanse mici ca uniunea să-şi poată constitui rapid grup parlamentar în PPE. Există indicii că “Liga Nordului” din Italia şi “Partidul Poporului” din Danemarca ar fi interesate în această uniune. Un scenariu postfracturare indică faptul că PPE poate reîncepe campania de racolare a noilor europarlamentari care vor veni din România şi Bulgaria.
Articol preluat de pe adevarul.ro

Scopul Directivei serviciilor, mai bine cunoscută sub numele de Directiva Bolkestein, după numele fostului comisar european Fritz Bolkestein, care a iniţiat-o, a fost liberalizarea sectorului serviciilor pe tot teritoriul UE, prin îndepărtarea tuturor barierelor legislative şi introducerea unei mai mari libertăţi de circulaţie a muncitorilor. Dar deasupra tuturor acestor lucruri se află cel mai important obiectiv economic al UE, conţinut în planul care se numeşte “Agenda de la Lisabona” şi care prevede ca “până în anul 2010 economia UE să devină cea mai competitivă şi dinamică economie din lume”.
Deşi Evelyne Gebhardt, raportorul Parlamentului European pentru Directiva serviciilor, declară că este “destul de mândră de rezultatele obţinute”, care trebuie să fie ratificate prin votul parlamentului, compromisul la care au ajuns cele două mari grupuri ale Parlamentului European, Partidul Popular European şi Grupul Socialist, înlătură principii fundamentale din Directiva serviciilor.
Modificată până la pierderea substanţei
În varianta iniţială, Directiva însemna că orice firmă din UE, inclusiv o firmă din România anului 2007 integrată în UE, putea să presteze în mod liber servicii în orice ţară din UE, respectând legislaţia “ţării de origine”, adică legislaţia românească în cazul nostru pentru sectorul serviciilor respective. Problema de bază pentru cei care se opun Directivei serviciilor în forma originală este posibilitatea dumpingului social. Directiva avantajează ţările mai mari şi mai sărace în detrimentul ţărilor bogate. Pentru că ea se va aplica pentru nenumărate domenii de activităţi: consultanţă în management, marketing, contabilitate, avocatură, servicii de publicitate, audiovizuale, servicii imobiliare, comerciale, construcţii, asistenţă medicală, inclusiv asistenţă medicală la domiciliu şi multe altele. Principiile pe care contestatarii vor le schimbe în textul Directivei serviciilor, cu ocazia votului de joi din Parlamentul European, sunt principiul ţării de origine şi plata muncitorilor în funcţie de legislaţia şi normele în vigoare din ţara în care vor presta servicii. Cu alte cuvinte, Partidul Popular European şi Grupul Socialist au ajuns la o variantă de compromis a directivei, în care firma prestatoare de servicii să respecte legislaţia în domeniul muncii şi în cel social din ţara în care prestează servicii. Criticii acestui compromis sunt europarlamentarii din Marea Britanie, Suedia, noile state membre, dar şi o parte a unor europarlamentari germani. Ceea ce este deosebit de interesant, ţinând cont că şefii celor două grupuri care au negociat compromisul sunt nemţi: Hans Gert Poettering şi Martin Schulz.
Directiva, respinsă de sindicate
În această balanţă însă, foarte greu atârnă demonstraţiile de forţă ale zecilor de mii de sindicalişti în mari centre ca Berlin şi Strasbourg. Între 20.000 şi 25.000 de manifestanţi din întreaga UE au sosit ieri, la Strasbourg, răspunzând chemării Confederaţiei Europene a Sindicatelor (CES). Scopul manifestaţiilor este acela de a menţine presiunea asupra PE, care urmează să dezbată directiva. Sindicaliştii au anunţat că manifestaţiile vor avea loc indiferent de compromisul la care au ajuns conservatorii şi socialiştii, prin care se elimină principiul “ţării de origine”.
Până în acest moment, mesajul Comisiei Europene este că varianta de compromis poate produce încă rezultate, deoarece se va impune statelor membre UE să restrângă cerinţele legislative, administrative şi financiare pentru firmele străine aflate pe teritoriul lor. Cât de mult, se va vedea după votul de mâine din Parlamentul European.
Articol preluat de pe adevarul.ro

Săptămâna trecută, la Bruxelles, Comisia Europeană a prezentat un raport privind funcţionarea dispoziţiilor tranzitorii pe piaţa muncii din Uniunea Europeană. Acest raport al Comisiei Europene este deosebit de interesant şi important pentru că se constituie, de fapt, într-o argumentaţie foarte clară adusă publicului şi oficialilor din vechea Europă cu 15 state membre (UE-15) pentru renunţarea la restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor din noile state membre (UE-10) care doresc drept de muncă.
Libera circulaţie – doar efecte pozitive
Raportul încearcă să înlăture temerile europenilor din Vest privind posibile creşteri ale ratei şomajului sau presiuni pe bugetele naţionale ca urmare a intrării muncitorilor din cele 10 noi state membre (UE-10). Se demonstrează cu cifre că “nu există creşteri semnificative a numărului muncitorilor sau a cheltuielilor sociale în urma extinderii, în raport cu situaţia de acum doi ani.” Cetăţenii din UE-10 care au venit să lucreze în vechea Europă reprezintă, conform Comisiei Europene “mai puţin de 1% din populaţia care lucrează în toate ţările, mai puţin Austria (1,4% în 2005) şi Irlanda (3,8% în 2005). Afluxul de muncitori străini a fost cel mai mare în Irlanda, iar Comisia consideră că “acest lucru a contribuit la excelentele sale rezultate economice”. Comisarul european Vladimir Spidla, de naţionalitate cehă, responsabil pentru afaceri sociale, muncă şi egalitate de şanse, a recomandat ţărilor Uniunii să examineze cu mare atenţie raportul său deoarece – a declarat el – “acest raport arată clar că libera circulaţie a muncitorilor nu a cauzat perturbaţii pe piaţa muncii din vechile 15 state membre. Din contră, ea s-a dovedit profitabilă diferitelor ţări şi Europei, în ansamblu”.
Prima fază a restricţiilor pe piaţa muncii a început la 1 mai 2004 şi trebuie să se termine foarte curând, la 30 aprilie 2006. Acest raport pune în discuţie necesitatea celei de-a doua faze de restricţii pentru perioada 1 mai 2006- 30 aprilie 2009. În aceste condiţii, el încearcă să arate că cele trei ţări care nu au impus restricţii pentru cele opt state foste comuniste deja intrate în UE plus Cipru şi Malta au avut numai de câştigat din punct de vedere economic, efectele fiind “esenţial pozitive”. Marea Britanie a decis să nu aplice nicio restricţie, doar a introdus un sistem de înregistrare a muncitorilor. Acest sistem cere muncitorilor să se înregistreze la Ministerul de Interne în 30 de zile de la intrarea în activitate pe teritoriul în Marea Britanie. Alte două state care nu au aplicat restricţii sunt Suedia şi Irlanda. Raportul Comisiei spune că “aceste ţări au înregistrat o puternică creştere economică şi o scădere a şomajului”. De asemenea, muncitorii care au obţinut drept de muncă în mod legal în cele 12 state membre care au ales să impună restricţii tranzitorii, “s-au integrat fără dificultate”, conform Comisiei Europene. Dacă U-15 a stabilit restricţii pentru noile state, acestea din urmă nu pot aplica astfel de restricţii între ele. Astfel, un polonez se poate duce să lucreze fără probleme în Ungaria şi un ungur în Polonia. La fel se va întâmpla şi pentru România şi Bulgaria, care vor intra de la 1 ianuarie 2007 în UE şi se vor alătura acestui grup de noi state membre.
Ungaria, Polonia şi Slovenia i-au lovit unde îi doare mai tare
Ungaria, Polonia şi Slovenia au stabilit clauze de reciprocitate, impunând exact aceleaşi restricţii pe pieţele naţionale pentru muncitorii din UE-15 care doresc să vină să lucreze la ei. Aceste restricţii afectează toate marile companii din UE care au investit în cele trei ţări, pentru că, cel puţin la început, toate îşi doresc să instaleze în poziţiile de conducere şi control cetăţeni din ţările de origine, care au lucrat anterior în exact acele companii. Datorită clauzelor de reciprocitate, pot obţine permise de muncă pentru aceştia la fel de dificil cât este pentru unguri, polonezi şi sloveni să le obţină în cele 12 vechi state UE. În consecinţă, toate aceste companii ajung să facă lobby în propriile ţări în favoarea dreptului la libera circulaţie al muncitorilor. Comisia demonstrează şi că muncitorii veniţi din noile state membre UE-10 sunt mult mai tineri şi îmbunătăţesc raportul între populaţia aptă de muncă şi pensionari în vechea Europă.
UE-15 se mai gândeşte
După această etapă a prezentării raportului, Consiliul trebuie să reexamineze restricţiile temporare, iar statele membre UE-15 trebuie să-şi prezinte intenţiile pentru perioada următoare: 1 mai 2006-30 aprilie 2009. Tratatul de aderare a noilor state membre UE, semnat de vechea UE cu 15 state membre, prevede că, dacă UE-15 nu comunică indicaţii pentru continuare restricţiilor, se va aplica dreptul comunitar privind libera circulaţie a muncitorilor. Deocamdată, cele 15 state au dreptul să prelungească aceste restricţii până la sfârşitul perioadei de 5 ani de la data aderării, însemnând până la 30 aprilie 2009 pentru noile state deja intrate, şi până la 30 aprilie 2011 pentru România şi Bulgaria. Dacă însă vor reuşi să demonstreze că afluxul de muncitori din noile state a produs “grave perturbări” pe pieţele naţionale, pot cere încă doi ani de restricţii.
Articol preluat de pe adevarul.ro