Primele etape din procedura de declanşare a clauzei de salvgardare pe justiţie şi afaceri interne depind în cea mai mare măsură de comisarul Franco Frattini. Până la 30 martie, România trebuie să trimită o informare detaliată la Comisia Europeană despre cele patru puncte fixate în Raportul de monitorizare al Comisiei Europene: Legea ANI, Consiliul Superior al Magistraturii, continuarea anchetelor privind acuzaţiile de corupţie la nivel înalt şi lupta împotriva corupţiei în administraţia locală. Informarea despre toate cele patru puncte înseamnă, de fapt, evaluarea pe care o va face chiar Monica Macovei.

Dacă ministrul român declară că nu s-au realizat punctele cerute atunci până în luna iunie, comisia confruntă aceste date cu cele provenite din misiunile proprii de monitorizare a ţării noastre, iar, în iunie, vicepreşedintele Franco Frattini, secondat de comisarul pentru extindere, Olli Rehn, pot propune activarea clauzei. Comisarul Rehn a ameninţat deja România cu clauza de salvgardare în cazul neadoptării Legii ANI în varianta Macovei, chiar înainte de Anul Nou. La Bruxelles, există însă oficiali europeni la vârful comisiei, care, sub acoperirea anonimatului, pun întrebarea dacă ar putea fi acceptat în alte state membre UE un proiect de lege ca acela din România privind Agenţia de Integritate. La Bruxelles, toată lumea e de acord cu înfiinţarea ANI. Problema care se pune este dacă Agenţia trebuie înfiinţată în forma dorită de ministrul Macovei, considerată de mulţi experţi în drept ca abuzivă. Atât timp însă cât aceste opinii juridice nu sunt prezentate vicepreşedintelui Franco Frattini, situaţia rămâne blocată în România.

Articol preluat de pe adevarul.ro

Oficialii europeni sar în apărarea Monicăi Macovei. La mai puţin de trei ore de la votul din Senat, germanul Markus Ferber, membru al Grupului Partidului Popular European, a făcut la Strasbourg prima declaraţie în favoarea Monicăi Macovei spunând că este “dezamăgit” de moţiunea Senatului României care cere demisia ministrului justiţiei. “Monica Macovei a fost unul dintre arhitecţii intrării României în Uniunea Europeană. Politicile şi măsurile introduse de ea au fost vitale pentru lupta împotriva corupţiei şi asigurarea independenţei justiţiei”, a declarat Ferber. Europarlamentarul popular doreşte ca Macovei să rămână în cadrul Guvernului României, considerând că “este esenţial ca România să continue pe calea reformelor începute de doamna Macovei şi să îndeplinească condiţiile cerute de Uniunea Europeană”.

Articol preluat de pe adevarul.ro

Există şanse ca măsurile, introduse la 6 noiembrie, de interzicere a lichidelor de orice fel la bordul avioanelor să fie revizuite de Comisia Europeană.

În urma unei dezbateri în Parlamentul European la Strasbourg, Comisia Europeană a promis că va analiza interdicţia privind lichidele la bordul avioanelor. Este vorba, în primul rând, despre produsele farmaceutice şi cele cosmetice. Europarlamentarii au aflat că numai aeroportul din Frankfurt confiscă 20 tone de mărfuri lichide pe săptămână de la pasageri. Fără a pune vreun moment sub semnul întrebării importanţa siguranţei la bordul avioanelor, parlamentarii europeni vor ca cetăţenii să fie corect informaţi de ce nu pot lua anumite produse la bordul avioanelor şi să nu se mai simtă hărţuiţi. Comisia va analiza dacă interdicţia de a lua la bord articole strict necesare ca banala pastă de dinţi îndepărtează riscul unui atac terorist sau reprezintă doar o exagerare. Europarlamentarii au aflat că cei 1,2 miliarde de europeni care călătoresc cu avionul în fiecare an habar nu au care sunt regulile exacte, iar pe de altă parte nu se ştie dacă aceste reguli chiar au efecte în diminuarea riscurilor de atentate teroriste.

Europarlamentarii Partidului Popular European şi cei ai Alianţei Liberal-Democrate cer Comisiei Europene să reanalizeze măsurile introduse la 6 noiembrie, pe care le consideră “disproporţionate”.

Articol preluat de pe adevarul.ro

Criteriile Oficiului European pentru Selecţia Personalului răresc însă aglomeraţia

Concursurile organizate de Oficiul European pentru Selecţia Personalului (EPSO) pentru români sunt în plină desfăşurare. Concurenţa este acerbă, iar examinarea – extrem de dură. Odată ce au reuşit să treacă de EPSO, funcţionarii români se pot bucura de o sumedenie de avantaje.

Deocamdată, posturile de funcţionari permanenţi, ocupate de români în instituţiile europene sau scoase la concursurile organizate de Oficiul European pentru Selecţia Personalului (EPSO), constituie doar primul grad, AD 5, în ierarhia internă. Alte câteva sute de români lucrează deja în instituţiile UE ca agenţi temporari şi contractuali. Aceste posturi nu sunt importante în ierarhie şi sunt limitate ca durată, iar salariile sunt blocate la nivelul stabilit la angajare. Adevăraţii “oficiali europeni” sunt funcţionarii permanenţi, în timp ce agenţii temporari sau contractuali pot ocupa posturi de administratori pe relaţiile externe ale UE, ofiţeri de presă, traducători până la bucătari în cantina Comisiei Europene.

Din 100 de locuri de interpreţi, doar 16 ocupate

Până în prezent, EPSO a scos la concurs pentru români doar posturi AD 5 (Administrator 5) care nu necesită experienţă profesională, ci doar studii superioare. Dar şi pentru un astfel de post concursurile organizate de EPSO sunt deosebit de dure. De exemplu, EPSO a scos la concurs 100 de locuri pentru interpreţii de limbă română. Dar examenul a fost atât de greu, încât s-au ocupat doar 16 locuri. În schimb, cei 153 de traducători şi 41 de jurişti-lingvişti români, care au trecut deja de concursul EPSO, au posturile asigurate.

66 de aspiranţi pe un loc la Administraţie Publică

Alte concursuri, care se desfăşoară în prezent, sunt pentru ocuparea a 90 de locuri pe profilul administraţie publică europeană, 55 pe profilul juridic, 40 pe economic şi 30 pe audit. Concurenţa este însă uriaşă. La profilul economic sunt 66 candidaţi pe un loc, la administraţie publică europeană – 47 candidaţi/loc, pentru drept – 32 candidaţi/loc, iar la audit – 16 candidaţi/loc. Atracţia principală pentru aceste posturi de funcţionar permanent în instituţiile UE o reprezintă salariile foarte mari, în jur de 4.000 de euro net pe lună, nivelul de start pentru AD 5. În plus, posturile sunt foarte sigure, salariile cresc destul de rapid, condiţiile pentru copii sunt excelente, având asigurată intrarea în Şcolile Europene, create special pentru ei.

Jobul european nu se compară cu cel din România

Două tinere, deja angajate la Parlamentul European, au vorbit despre noua lor muncă, despre cum sunt şefii şi cum au reuşit să se integreze în echipă. Regulile de comunicare cu presa, extrem de stricte în instituţiile europene, şi teama de a nu-şi periclita job-ul le-au făcut pe românce să prefere anonimatul.

Maria, ofiţer de presă la PE: “Satisfacţii profesionale mai mari”

Comparativ cu ce făcea înainte, ritmul muncii este mai accelerat decât în ţară. Diferenţa este că mediul de lucru este mai deschis, se lucrează mai bine în echipă, iar satisfacţiile profesionale sunt mai mari”, spune Maria, ofiţer de presă la Parlamentul European, când am rugat-o să-şi compare actuala activitate cu cea din România. Şi şefii sunt altfel. Aici “impresionează plăcut respectul dintre oameni, între şefi şi subalterni. Există deschidere la sugestii şi un adevărat spirit de echipă la proiectele comune”, spune ea. Întrebată pe ce poziţie şi în ce instituţie se vede peste cinci ani, Maria îşi doreşte, momentan, doar “permanentizarea poziţiei actuale”. În rest, e prematur să-şi facă planuri.

Ana, AD 5, la PE: “Dificultăţi din cauza mentalităţilor diferite”

“Nu mi se pare că munca de zi cu zi pe care o fac aici este mai grea decât cea din România, ci doar diferită. Sunt momente însă în care este extrem de dificil să explici un lucru care pentru tine este evident, pe baza mentalităţii de acasă, şi pentru alţii este complet diferit, pe baza mentalităţii din ţara lor”, vorbeşte mai liber colega ei. Despre şefi, la fel, numai de bine. “M-a ajutat să mă integrez într-o echipă de 27 de colegi din toate statele membre UE. Şi a făcut asta cu un an înainte ca România să devină stat membru”, spune Ana. Pe ce poziţie şi în ce instituţie se vede peste cinci ani?” “Hm… ori aici, în Parlamentul European, pe o poziţie mult mai importantă ori… de ce nu, la Comisie, experimentând un nou sistem.”

Articol preluat de pe adevarul.ro