Monthly Archives: November 2005

Coruptia, o problema majora a UE

Pe teritoriul Uniunii, la sfarsitul anului 2004, 68 de cazuri de anchete interne erau deschise de Oficiul de Lupta Anti-Frauda (OLAF), in plus fata de Afacerea Eurostat. Dintre institutiile UE, fruntase la numarul de investigatii deschise erau: Comisia Europeana cu 68 de cazuri, Banca Europeana de Investitii cu 7 cazuri, Agentiile UE cu 7 cazuri, Parlamentul European si Consiliul cu cate 4 cazuri fiecare. In ceea ce priveste sectoarele in care se fraudeza fondurile UE, pe primele locuri cu anchete deschise de OLAF, pana la sfarsitul anului 2004, sunt agricultura cu 95 cazuri, vamile cu 72 cazuri si fondurile structurale cu 44 de cazuri. In urma anchetelor finalizate pana in 2004, OLAF a reusit sa recupereze 198 milioane de euro.
Studiu de caz, “Comisia Santer”
Cel mai celebru caz de co-ruptie in UE este cel al fostului comisar european pentru Educatie, Cercetare, Stiinta si Tehnologie, din partea Frantei, Edith Cresson. Principalul punct din biografia sa, prima femeie-premier a Frantei, buna prietena a presedintelui Francois Mitterand care a si promovat-o, in pozitia de premier, post in care nu a reusit sa reziste decat un an de zile. Acuzatia principala in cazul Cresson a fost ca, in calitatea sa de comisar, Edith Cresson si-a angajat dentistul, Rene Berthlot, pentru consiliere in problema HIV, platindu-l timp de doi ani cu 120.000 euro din fonduri europene. In tot acest timp, tot ce a produs dentistul doamnei Cresson a fost un raport de 24 de pagini, considerat ulterior fara nici o valoare. Dupa aceea, alti sapte inalti functionari ai UE care au lucrat cu Edith Cresson au fost acuzati de frauda si abuz de incredere, intr-o ancheta condusa de un procuror belgian. Tot din aceeasi echipa de comisari europeni, Monika Wilf Mathies, comisarul pentru politica regionala din partea Germaniei, a fost acuzata de nepotism. In final, intreaga echipa prezidata de Jacques Santer (Luxembourg) acuzat si el de un management defectuos, a fost nevoita sa-si dea demisia.
Programul anticoruptie Prodi
Cel mai recent caz de mare coruptie inregistrat este Afacerea Eurostat la Comisia Europeana sub presedintia lui Romano Prodi. Eurostat, organismul de statistica al UE cu sediul in Luxembourg a fost acuzat de management defectuos, situatii contabile incorecte, si ascunderea unui milion de euro in conturi care nu puteau fi verificate de organismele UE. Eurostat a acordat si contracte unor companii acuzate la randul lor de frauda, cel mai cunoscut caz fiind al companiei Eurogramme, cu sediul in Luxembourg, acuzata ca si-a falsificat situatiile financiar-contabile pentru a putea obtine contracte pe banii UE. Scandalul a luat o atat de mare amploare, incat presa si membri ai Parlamentului European au acuzat OLAF, care era insarcinat sa investigheze cazul, ca ar fi avut cunostinta cel putin despre managementul defectuos de la Eurostat de doi ani, si ca nu a rectionat imediat. Desi Prodi venise la conducerea Comisiei cu un program care avea ca inalta prioritate combaterea coruptiei, el a refuzat sa demisioneze in urma acestui scandal. In prezent sunt inca sub investigatia OLAF, 7 cazuri legate de Afacerea Eurostat, in Franta si Luxembourg.
Maslinii din plastic, subventionati
Cetatenii de rand ai UE dovedesc cel putin la fel de multa imaginatie ca si oficialii lor. Un raport pe tema coruptiei al Universitatii din Lyon arata cum crescatori francezi de animale au cerut si obtinut multiple subventii pentru cresterea vacilor in ,pasuni muntoase deosebit de abrupte si stancoase”, in care se declanseaza ,incendii” oportune si, in consecinta, sunt necesare ,primele pentru iarba”. In final s-a constatat ca Directia judeteana de Agricultura nu stia numarul exact al septelului si, aparent, nu avea nici posilitatea sa verifice, deci nici nu avea cum sa stie de cate ori fusesera cerute prime si subventii pentru acelasi animal. Statistic, se constata ca in Corsica, majoritatea incendiilor au loc exact in pasunile cu bovine subventionate.
Raportul a constatat practici asemanatoare in Marea Britanie, Italia si Grecia. Alte cazuri celebre sunt legate de acordarea de fonduri UE in cultivarea maslinilor in UE, maslini care, din nefericire nu exista atunci cand vin in vizita organismele de control. Anumite regiuni din Grecia si Italia produc in realitate de 3 ori mai putin ulei de masline, decat declara. Unul dintre cazurile raportate era al unui sicilian care a plantat maslini din plastic pentru a insela supravegherea aeriana.
Articol preluat de pe adevarul.ro

Europarlamentarii considera coruptia o problema grava pentru Romania

Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului European (PE) a votat, ieri, raportul lui Pierre Moscovici cu privire la gradul de pregatire a Romaniei pentru aderarea la UE. Aprobat cu 55 de voturi pentru, 2 impotriva si 5 abtineri, raportul a suferit o serie de modificari, in comparatie cu forma sa initiala. Au fost aprobate 23 din cele 62 de amendamente, pe langa acestea au fost formulate noi amendamente de compromis, menite sa atenueze tonul critic al unora dintre observatiile parlamentarilor europeni.
Ca de obicei atunci cand se discuta cazul Romaniei, si de aceasta data a iesit in fata europarlamentarul popular, din partea FIDESZ, Kinga Gal. Aceasta a cerut parlamentului ca in raport sa fie introdusa recomandarea potrivit careia Romania trebuie sa finanteze, din fonduri publice, invatamantul destinat minoritatilor nationa-le. Dupa discutii, in raport se arata ca PE ,cheama autaritatile romane sa sustina, pe deplin, educatia superioara pentru minoritatea maghiara, furnizand mijloacele financiare necesare”. PE cere si adoptarea legii minoritatilor “cat mai curand posibil”. Coruptia a fost una dintre problemele care s-a bucurat de atentia constanta a europarlamentarilor. Pornind de la un amendament formulat de reprezentantii PPE, Liberal-Democratilor si Verzilor, in raport se arata ca problema coruptiei din Romania este ,una dintre cele mai inalte prioritati” ale PE. Au mai fost adoptate si amendamentele referitoare la intarzierile in implementarea legislatiei in justitie si afaceri interne, agricultura, in special in ceea ce priveste regimul Organismelor Modificate Genetic, contracte publice si mediu. A fost adoptat amendamentul lui Elmar Brok, privind acordarea unui rol mai important parlamentului in privinta deciziei referitoare la momentul aderarii, ceea ce conduce la ideea unui al doilea vot in primavara.
Articol preluat de pe adevarul.ro

Romania s-a ales cu 62 de amendamente la raportul Moscovici

Maine dimineata, la Bruxelles, in Comisia pentru Afaceri Externe, Securitate si Aparare a Parlamentului European va avea loc un prim vot asupra raportului lui Pierre Moscovici privind gradul de pregatire a Romaniei pentru intrarea in UE. Membrii comisiei au depus deja amendamente la acest raport, numarul acestora nefiind de neglijat: 62 de amendamente la un raport cu doar 24 de paragrafe.
Cele mai dure amendamente vin din partea grupului PPE si al Verzilor. Cel mai mare numar de amendamente ( 9) l-a depus Joost Lagendjick, presedintele Comitetului Parlamentar Mixt UE-Turcia, din partea Verzilor. Dar cele mai dure si dificil de implementat in cazul in care ar fi votate si incorporate in forma finala a Raportului Moscovici apartin europarlamentarei maghiare Kinga Gal, din grupul PPE. Fosta consiliera a UDMR si membra a FIDEZS, Kinga Gal cere introducerea de noi paragrafe in Raport care sa contina cererile Parlamentului European la adresa autoritatilor romane. Intre amendamentele Gal figureaza ,reinfiintarea Universitatii de stat in limba maghiara, iar ca prim pas urgent infiintarea facultatilor maghiare la Universitatea Babes-Bolyai” si ,masuri suplimentare concrete in domeniul descentralizarii si autoguvernarii in conformitate cu nevoile si cererile comunitatii maghiare”. Amendamentele europarlamentarei sunt intarite prin altele depuse de colegii din PPE, care isi exprima ingrijorarea in legatura cu respectarea drepturilor minoritatilor, maghiara si roma, din Romania, si respingerea proiectului de lege privind statutul minoritatilor (Istvan Szent-Ivanyi, de la Verzi).
Elmar Brok aminteste de clauzele de salvgardare
Presedintele comisiei, europarlamentarul popular Elmar Brok, a depus un singur amendament, care, datorita pozitiei sale, are toate sansele sa treaca. El a fost singurul care a amintit clauzele de salvgardare, cerand ca Parlamentul European ,sa ia pozitie in privinta utilizarii” acestora, “in functie de stadiul implementarii reformelor necesare si pe baza evaluarii detaliate a situatiei in primavara urmatoare”, amintind obligativitatea Comisiei European de a tine cont de pozitia Parlamentului in privinta recomandarii momentului aderarii. Elmar Brok, care nu s-a sfiit sa declare de curand ca Romania nu este pregatita sa adere in 2007, face trimitere la posibilitatea ca in primavara sa existe inca un vot al Parlamentului European privind gradul de pregatire si data aderarii Romaniei la UE.
Dar cele mai multe amendamente depuse de europarlamentari din toate grupurile politice se refera la intarzierilor persistente in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt dar si pe scara larga in societatea romaneasca, inclusiv in domeniul juridic, continuarea reformei juridice si administrative. In cazul in care amendamentele nu trec la votul Comisiei de Afaceri Externe, ele se vor relua inainte de votul in sesiunea plenara a Parlamentului European. Din pacate, observatorii parlamentari romani, mai ales cei din grupul PPE, nu par sa fi reusit prea bine in a promova interesele Romaniei in PE. Dintr-un raport pozitiv in forma originala a autorului, se poate ajunge la unul pagubitor pentru Romania.
Articol preluat de pe adevarul.ro

“Circulatia creierelor” de la Est la Vest si inapoi

Dupa publicarea ultimului studiu care arata ca jumatate din tinerii romani vor sa paraseasca tara in nu mai putin de un an, se ridica doua intrebari esentiale. Ce se intampla cu romanii imigrati legal sau ilegal, in statele Europei de Vest, din bine cunoscutele motive economice? Iar a doua intrebare este legata de consecintele pe care le are asupra dezvoltarii economice si sociale a Romaniei adevarata “hemoragie” a creierelor.
Raspunsurile la aceste doua intrebari ar trebui date urgent de autoritatile romane, prin perfectarea unor strategii privitoare la resursele umane cu inalta calificare. Oficialii occidentali trimisi la Bruxelles si-au pregatit deja strategia. Ei au deja raspunsurile, in forma unui pachet legislativ complex ce urmeaza sa reglementeze situatia celor 500.000 de imigranti care iau cu asalt frontierele Uniunii in fiecare an. Pachetul legislativ a fost alcatuit si promovat de dreapta europeana, care conduce toate organismele raspunzatoare de imigratie, azil, justitie si afaceri interne din institutiile Uniunii Europene. Direct responsabil la nivel executiv in UE este italianul de dreapta Franco Frattini, comisar pentru justitie si afaceri interne, vicepresedinte al Comisiei Europene. Acesta a livrat institutiilor europene un proiect de directiva in care se propune introducerea unei “carti verzi”, valabila pe tot teritoriul UE, care sa permita intrarea si dreptul la munca in UE al persoanelor care indeplinesc standarde foarte inalte privind educatia, formarea profesionala, limbile straine cunoscute, numarul de ani de experienta. Frattini declara ca doreste “sa se faca trecerea de la asa-numita scurgere a creierelor din tarile mai putin dezvoltate economic spre UE la circulatia creierelor”. In aparenta, proiectul este foarte nobil, numai ca alti responsabili ai dreptei europene vin sa faca lumina si sa joace vechiul joc al politistului bun in echipa cu politistul rau.
Guvernele nationale decid cate “creiere”
vor importa
Europarlamentarii de dreapta au respins ideea, cu ocazia adoptarii Raportului Ewei Klamt, la ultima sesiune din Strasbourg, insistand sa se ramana la acordarea de permise de munca si rezidenta de catre fiecare stat membru in parte, in functie de necesitatile acelui stat privind migrantii economici. Raportorul pe aceasta problema, Klamt, este membru al Partidului Popular European si reprezinta cetatenii germani in Parlamentul European. Patrick Gau-bert, vicepresedintele Comisiei pentru justitie, afaceri interne si libertati civile, afirma cu cinism ca “orientarea imigrantilor economici trebuie sa se faca in functie de capacitatile noastre, de nevoile noastre si de competentele noastre”. Vicepresedintele Gau-bert face de fapt trimitere la o alta regula care este deja legala si implementata in cele mai multe state UE care permit intrarea si dreptul de munca al migrantilor economici. Astfel ca aceste lucruri sunt posibile daca si numai daca este indeplinita conditia de baza: pentru locul de munca gasit nu exista nici un cetatean european care sa doreasca acel loc de munca si care sa aiba competenta necesara pentru ocuparea lui. Grav nu este doar faptul ca cei mai buni dintre cei mai buni tineri romani vor fi absorbiti si tratati doar ca niste “creiere” necesare dezvoltarii Europei de Vest, dar acestia nu se vor bucura nici de drepturile elementare pe care le da cetatenia statelor respective. “Creierele” vor fi folosite pe termen limitat, in scopuri precise, iar odata ce acestea vor fi “golite” de idei, vor fi obligate sa se intoarca acolo de unde au venit. Statul roman nu are inca o strategie care sa contrabalanseze masurile oficialilor Europei de Vest, si nu in sensul opririi plecarii acestor tineri. Dimpotriva, autoritatile romane ar trebui sa obtina cat mai multe drepturi si avantaje administrative pentru tinerii romani migranti economici si sa ii ajute astfel incat acestia sa castige bani, in conditii onorabile, nu in postura de rezident de mana a doua. O alta parte a strategiei ar trebui sa aiba in vedere incurajarea celor care au acumulat capital in Occident, astfel incat acestia sa poata investi in tara, bucurandu-se de anumite facilitati fiscale de natura sa-i determine sa investeasca, nu sa tezaurizeze sau doar sa cheltuiasca. Daca Romania nu poate reprezenta, cel putin deo-camdata, o optiune pentru resursele umane de inalta calificare, ea trebuie sa incerce sa suplineasca acest handicap printr-o politica de incurajare a revenirii “creierelor”, de aceasta data in postura de investitor.
Articol preluat de pe adevarul.ro