Parlamentul European va avea un nou presedinte in iulie 2006. Conform algoritmului, care functioneaza in cadrul PE, actualul presedinte, socialistul Josep Borell, va fi inlocuit, cel mai probabil, de catre liderul “popularilor”, Hans Gert Poettering, sau de un alt membru al PPE. Momentul poate fi extrem de important pentru Romania, dat fiind faptul ca decizia privind cooptarea tarii noastre in UE, la 1 ianuarie 2007 sau 2008, nu va fi luata, asa cum se asteapta in prezent oficialii romani, in luna aprilie 2006, ci cel mai probabil, in vara aceluiasi an. Astfel, momentul va coincide cu venirea la presedintia PE a unui reprezentant al PPE. Partidul Democrat si UDMR sunt formatiunile politice din Romania afiliate la “internationala” conservatorilor europeni. In luna mai a acestui an, Hans Gert Poettering a votat, in cadrul Conferintei presedintilor impotriva cooptarii observatorilor romani in PE, in luna septembrie. Decizia de primire a euroobservatorilor romani si bulgari a fost luata, totusi, dupa un al doilea vot cerut de actualul presedinte al PE, Josep Borell.
Articol preluat de pe adevarul.ro

Guido Podesta, presedintele Comitetului Parlamentar Mixt Romania-UE,
membru PPE in Parlamentul European, s-a aflat saptamana trecuta la Bucuresti, unde a avut o serie de intalniri cu oficialii romani. Impresionat de tragedia miilor de sinistrati din regiunile inundate in ultimul timp, europarlamentarul italian propune Legislativului european acordarea unui ajutor financiar de urgenta Romaniei din Fondul de Solidaritate al UE.
- Cum ati aflat despre inundatiile din Romania?
- In urma cu cateva zile am fost la Bucuresti pentru o serie de colocvii in care s-a discutat integrarea europeana a Romaniei. Am avut, de asemenea, intalniri cu presedintele Basescu, cu premierul Tariceanu si cu membrii guvernului si ai partidelor politice. In acest rastimp, am vazut cu ochii mei ploile teribile si inundatiile exceptionale care s-au abatut, din nou, asupra tarii dumneavoastra. Cred ca putem sa ajutam Romania.
- Aveti planuri concrete in acest sens?
-Eu si colegul meu, domnul Giovanni Pittella, europarlamentar italian, care se ocupa de raportul pentru bugetul Uniunii Europene pe anul 2006, am verificat si am aflat ca exista posibilitatea obtinerii de resurse financiare din Fondul de Solidaritate al UE. Deoarece exista o reglementare care prevede ca, pentru situatii exceptionale, ca acestea din Romania acum, se pot acorda fonduri si pentru tarile in curs de aderare. In plus, vom sustine reconversia partiala a anumitor fonduri de preaderare ca sa ajutam Romania. Inca nu putem preciza sumele, pentru ca autoritatile romane trebuie sa faca o evaluare a pagubelor totale.
- Cat de rapid ar putea veni aceste fonduri ?
- Eu si colegul meu, domnul Pittella, vom depune aceasta initiativa chiar la inceputul acestei saptamani in sesiunea Parlamentului European din Strasbourg. Tot la Strasbourg ii asteptam pe cei 35 de colegi ai nostri din Parlamentul Romaniei sa ni se alature.

Romania a depus doua cereri de sprijin financiar la Fondul pentru Solidaritate al Uniunii Europene. Au fost deja realocate urmatoarele fonduri:
- 5,5 milioane euro (din programul PHARE 2003) – pentru lucrari de refacere a infrastructurii in zonele afectate de inundatii
- 24,6 milioane euro (din rezerva programului 2004) – pentru lucrari de reconstructie
- 34,6 milioane euro (din fondurile ISPA) – in principal pentru reconstructie de infrastructura de dimensiuni mari
- 70 milioane euro (din programul SAPARD) – pentru proiecte de infrastructura in zonele rurale.
In total, Uniunea Europeana a luat deja decizia de re-alocare a peste 130 milioane euro din programele PHARE, ISPA si SAPARD pentru lucrari de reconstructie si reparatii.
Articol preluat de pe adevarul.ro

Procesul de aderare a celor doua tari la UE a generat o serie de mutatii la nivelul institutiilor europene. Cea mai importanta dintre acestea a fost cresterea rolului PE in procesul de extindere a organizatiei. De cele mai multe ori, interventia in favoarea largirii competentelor legislativului s-a facut de pe pozitii critice la adresa celor doua tari. Iata cine au fost cei mai drastici evaluatori ai performantelor Romaniei si Bulgariei.
Monitorizarea Bucurestiului a crescut importanta PE
Cazul cel mai cunoscut publicului roman este al Baroanei Emma Nicholson de Winterbourne. Fost raportor al Parlamentului European pentru Romania, in prezent Raportor din umbra al Grupului Liberal, aceasta a declansat una dintre cele mai dure monitorizari a Romaniei din partea PE. Monitorizarea a deschis drumul spre cresterea competentelor PE in raport cu Comisia Europeana. PE nu a avut aceleasi puteri pentru cele 10 state noi membre.
Raportul Boege
- mai putini bani pentru agricultura
Propunerea initiala a Comisiei Europene pentru perspectivele financiare ale UE in perioada 2007-2013 a ridicat foarte multe probleme membrilor Comisiei PE si datorita formularii ,daca Romania si Bulgaria vor fi gata sa adere in ianuarie 2007″. Peste 30 dintre amendamentele depuse la Raportul realizat din partea PE de catre Reimer Boege, membru PPE de origine germana, au luat in discutie aceasta formulare si implicatiile ei. Criticile formulate se refereau in primul rand la Politica Agricola Comuna (PAC) a UE si la modul in care exprimarea ambigua a Comisiei afecteaza finantarea acesteia. Cele mai multe amendamente depuse la comisie si inglobate in versiunea lui Reimer Boege aratau ca europarlamentarii se indoiesc ca agricultura Romaniei, ca si a Bulgariei, ar trebui finantata peste plafonul preluat de Comisia Europeana de la Consiliul European din decembrie 2002, indiferent care vor fi nevoile acelor tari, in perioada 2007-2013. Versiunea care a trecut de Comisia parlamentara considera ca, de fapt, ar fi oportun sa se prevada posibilitatea de a pune in practica un proces temporar de cofinantare obligatorie pentru a se garanta nivelul de sustinere prevazut prin decizia Consiliului, daca nevoile exced previziunile. Raportul Boege intra in dezbaterea finala in sesiunea plenara din Strasbourg, marti dupa-amiaza si va fi votat miercuri.
Amendamenele Gal – amanarea deciziei finale de aderare
Cu ocazia votului asupra Raportului PE realizat de Pierre Moscovici, Kinga Gal, europarlamentara din Grupul Partidului Popular European si membra a FIDESZ din Ungaria, s-a straduit sa obtina sprijinul colegilor sai pentru introducerea unor amendamente care urmareau sa amane aderarea Romaniei la UE, pana la 1 ianuarie 2009. Impotriva aderarii la termen a Romaniei au votat presedintele popularilor, Hans-Geert Poettering, reprezentantii Independentilor si, in mod cu totul neasteptat, Martin Schulz, vicepresedintele grupului socialist. Pentru aderarea la termen, au votat presedintele liberalilor-democrati, Graham Watson si reprezentantii Verzilor, dar voturile depind de ponderea fiecarui grup in PE. Astfel ca mutarea lui Martin Schulz din tabara pro-Romania in tabara anti-Romania a dat lovitura decisiva, iar amendamentele care au dus la amanarea deciziei finale privind aderarea au fost adoptate.
Articol preluat de pe adevarul.ro

Dorinta Coalitiei guvernamentale de a-i schimba pe presedintii celor doua Camere a generat o reactie negativa in randul socialistilor europeni. Dincolo de solidaritatea care ii face pe acestia sa sprijine puternic PSD, schimbarea presedintilor legislativului poate atrage dupa sine micsorarea numarului sustinatorilor Romaniei din Parlamentul European, usurand astfel sarcina ,popularilor” care sustin amanarea integrarii cu cel putin un an.
- Care este opinia Grupului Socialist despre posibila schimbare a presedintilor Camerei Deputatilor si al Senatului de catre puterea din Romania?
- Membrii Grupului Socialist sunt foarte ingrijorati de schimbarile pe care coalitia guvernamentala romana vrea sa le impuna si deplang incercarea de schimbare a regulilor dintr-un parlament ales democratic si de altfel si in consiliile regionale. Sa schimbi regulile jocului in timpul jocului, asa cum vrea sa faca Guvernul Romaniei, este impotriva procedurilor democratice si nu e deloc intelept. Noile reguli dorite de acest guvern pot sa intre in vigoare numai dupa urmatoarele alegeri parla-mentare. Consideram ca altfel se mineaza chiar stabilitatea politica a Romaniei. Din punct de vedere politic, este lipsit de intelepciune sa actionezi asa cum face Guvernul Romaniei, care ar trebui sa se ocupe de problemele si temele care trebuie rezolvate, astfel incat Romania sa intre in UE.
- Ati incercat sa transmiteti ingrijorarea dumnea-voas-tra autori-tatilor de la Bucuresti?
- Domnul Michael Cashman, colegul meu socialist britanic, membru in Comitetul parlamentar mixt UE-Romania, mi-a cerut sa organizez o intrevedere cu seful Misiunii Romaniei pe langa UE, ambasadorul Comanescu. Asa ca am avut o reuniune cu ambasadorul Comanescu, impreuna cu Pierre Moscovici, vicepresedintele Parlamentului European si raportorul pentru Romania, Michael Cashman, eu si Miguel Martinez, membru supleant in Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului European si in Comitetul parlamentar mixt UE-Romania. Noi i-am cerut foarte serios domnului Comanescu sa transmita mesajul nostru pentru ca nerespectarea regulilor democratice in Parlamentul Romaniei va avea un impact foarte negativ in cadrul Grupului Socialist, cu urmari greu de estimat.
Dupa cum stiti, cel care va scrie Raportul Parlamentului European pe baza Raportului Comisarului Rehn este Pierre Moscovici. Grupul Socialist a sustinut pana acum in mod consis-tent cauza Romaniei, si cred ca va amintiti ca observatorii parlamentari romani vor participa in 2 saptamani la activi-tatile Parlamentului European, in primul rand datorita faptului ca Martin Schultz s-a opus deciziei PPE, cel mai mare grup din parlament, care voia sa le intarzie venirea. Grupul Socialist ramane in continuare un suporter al intrarii Romaniei in UE, dar ne asteptam ca puterea din Romania sa respecte procedurile democratice in vigoare si sa aplice strict acquis-ul comunitar.
Articol preluat de pe adevarul.ro