Markus Ferber, copreşedintele delegaţiei Germaniei din Grupul PPE-DE (Partidul Popular European-Democraţii Europeni), a vorbit, în exclusivitate pentru Adevărul, despre iminenta remaniere guvernamentală de la Bucureşti

- Ce ştiţi din experienţa altor ţări europene, când o coaliţie guvernamentală se rupe în două, cum e cea din România, între PD şi PNL? Este o experienţă negativă?
- Ce este important pentru noi este ca statul membru să fie activ la nivelul UE şi capabil să formeze un nou guvern stabil, fără alegeri. Dar în cazul special al României, după această lungă evoluţie a problemelor, organizarea de noi alegeri în vederea obţinerii unui guvern stabil are sens. Continue reading →

Deşi OLAF a refuzat să dezvăluie numele celor trei arestaţi în scandalul “Fraudă la UE” sub motivul protejării drepturilor celor aflaţi sub investigaţia în curs, autorităţile belgiene au făcut-o.

Scandalul este uriaş, chiar dacă numele celor trei nu sunt de primă mărime în instituţiile UE: Giancarlo Ciotti, oficial al Comisiei Europene, în vârstă de 46 de ani; Sergio Tricarico, de 39 de ani, asistent al unui eurodeputat; Angelo Troiano, de 60 de ani, agent imobiliar şi om de afaceri. Europarlamentarul care devine, fără voie, implicat în anchetă, din cauza asistentului său, este Giovanni Rivera, care nu este ataşat niciunui grup politic în interiorul Parlamentului European. Birourile percheziţionate aparţin nu clădirii centrale Berlaymont a Comisiei, ci clădirii RELEX, unde funcţionează oficialii Direcţiei generale de Relaţii Externe. Alte amănunte dezvăluite au fost că cercetările procurorilor durează de 13 ani, iar suspiciunile de mituire a celor trei arestaţi provin din tranzacţiile de securizare şi cumpărare de echipamente pentru sediile Delegaţiilor Comisiei Europene în Tirana (Albania) şi New Delhi (India). “Corriere della Sera” afirmă că informaţiile secrete au fost trimise la OLAF în 2004 de către o companie de construcţii din Finlanda, care participase la o licitaţie în New Delhi şi căreia i se ceruse o şpagă de 345.000 de euro pentru a fi declarată câştigătoare. Altfel spus, Comisia Europeană a fost cea care, prin OLAF, a declanşat investigaţia principală. Bugetul delegaţiilor Comisiei Europene este de 56 milioane de euro. Jurnaliştii germani de la Stern afirmă că oficialul Comisiei Europene nu numai că a cerut şi primit mită, dar a dorit şi ca propria-i casă să fie renovată de către compania declarată în final câştigătoare.

Articol preluat de pe adevarul.ro

Socialista Katerina Batzeli a obţinut un vot la PE prin care românii vor plăti mai mult decât ceilalţi europeni

Comisia pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European a adoptat, miercuri, un amendament depus de o eurodeputată socialistă din Grecia, potrivit căruia utilizatorii de roaming din România şi Bulgaria ar urma să plătească mai mult decât ceilalţi europeni, pentru aceleaşi serviciu, timp de doi ani. Legislativul comunitar analizează varianta scăderii cu până la 70% a tarifelor de roaming, ca urmare a preţurilor exagerate impuse de furnizori.

Europarlamentarul grec Katerina Batzeli a cerut o derogare pentru ultimele state care au aderat la UE, pe motiv că piaţa de telefonie mobilă în România şi Bulgaria este imatură şi are nevoie de investiţii în scopul dezvoltării reţelelor. Totodată, ea a cerut monitorizarea de către Comisia Europeană a preţurilor din piaţa internă şi realizarea unei analize de impact a aplicării acestei reglementari, în termen de doi ani. Amendamentul Katerinei Batzeli a fost adoptat de către Comisia economică a PE cu sprijinul popularilor şi socialiştilor, singurii care s-au opus fiind liberalii europeni. “Argumentul privind necesitatea unor investiţii considerabile în infrastructură nu mi se pare relevant, din moment ce, în prezent, reţelele de telefonie mobilă acoperă cvasitotalitatea teritoriului României”, a subliniat eurodeputatul PNL Adina Vălean, care a semnalat situaţia, inclusiv ministrului comunicaţiilor. Vălean consideră “bizar, dacă nu suspect, ca un parlamentar european să solicite o derogare pentru un alt stat membru, în condiţiile în care statul vizat nu doreşte acest lucru”.

Amendamentul poate fi blocat

Actul normativ privind plafonarea tarifelor de roaming este în plin proces legislativ, amendamentul adoptat de Comisia economică a PE putând fi eliminat în Comisia de industrii şi energie, până la votul final, programat pentru luna mai.

Mai mult, Adina Vălean i-a trimis o scrisoare în acest sens ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, Zsolt Nagy, prin care îi solicită să informeze europarlamentarii români din toate grupurile politice asupra poziţiei oficiale a ţării noastre. “Europarlamentarii români trebuie să acţioneze unitar şi să susţină interesul cetăţenilor lor în grupurile politice din care fac parte”, a spus Vălean.

147 milioane de cetăţeni sunt afectaţi de tarifele uriaşe

Regulile competiţiei pe o piaţă liberă nu au funcţionat în domeniul roamingului, în sensul reducerii naturale a preţurilor – arată specialiştii. 147 milioane de cetăţeni europeni sunt afectaţi în prezent de costurile nejustificat de mari, netransparente şi suspect de asemănătoare între operatorii din statele membre ale UE.

Propunerea de reglementare în domeniul roamingului în reţelele publice de telefonie mobilă a fost avansată spre adoptare de către Comisia Europeană, în procedura de codecizie, Parlamentului European şi Consiliului. Sunt stabilite limite de preţ pentru costurile angro, pentru convorbirile locale (în ţara în care se află utilizatorul de roaming), la dublul preţului mediu la nivel comunitar, iar pentru convorbirile internaţionale (în alte state membre, inclusiv ţara de origine), la triplul preţului mediu la nivel comunitar. Limita preţului de retail este stabilită la 130% din preţul angro.

Propunerea încurajează şi transparenţa preţurilor, în sensul obligării furnizorilor de servicii de roaming de a informa utilizatorii, la cerere, prin sms sau voce, de costurile practicate.

Ministerul Comunicaţiilor nu îşi face griji

Ministerul român al Comunicaţiilor spune că, în ceea ce priveşte amendamentul deputatului grec, România nu ar trebui să aibă temeri, pentru că Grecia, la nivel de guvern, nu se opune regulamentului tarifelor de roaming în reţele mobile. Oficialii MCTI susţin că în acest moment, la nivel european, nu se mai ridică problema acceptării regulamentului ca atare, ci doar problema stabilirii tarifelor. Dorin Odiaţiu, head of wholesale, international & regulatory Affairs la Orange România, spune că scăderea tarifelor unui serviciu poate fi realizată numai după o reducere prealabilă a costurilor aferente. Acest lucru este valabil şi în cazul serviciului de roaming, deoarece operatorii nu pot practica tarife mai mici decât costurile. “De aceea, tariful de 50 de cenţi pe minut menţionat de Comisia Europeană poate fi evaluat numai în strictă legatură cu costul pe care un operator trebuie să-l suporte pentru a oferi serviciul de roaming”, precizează Dorin Odiaţiu. Acesta consideră că reglementarea tarifelor este o măsură excesivă care nu se mai justifică, pentru că nu ar face decât să impună rigiditate în conceperea ofertelor.

Toate bănuielile duc spre Grupul OTE

Surse din Parlamentul European afirmă că în spatele amendamentului Katerinei Batzeli (foto) se ascunde o formă de susţinere a intereselor grupului grecesc OTE, care a investit pe piaţa telefoniei mobile din România, iar acum vrea să obţină profit. Europarlamentarii PSD nu au oprit iniţiativa grecoaicei în cadrul Grupului Socialist din PE, deşi aceasta este o practică frecventă a colegilor lor, atunci când interesele naţionale sunt afectate. Se vehiculează că, dacă socialiştii s-au aliat cu popularii la primul vot, există un acord de culise privind derogarea aplicată României, şi că acesta va funcţiona în următoarele etape. Votul final va fi cel din Parlamentul European la jumătatea lunii mai şi cel din Consiliul de Miniştri. Reamintim că Viviane Reding, Comisarul european luxemburghez responsabil pe domeniu, nu a fost de prea multe ori favorabil României.

Articol preluat de pe adevarul.ro

Comisia Europeană a transmis un ultimatum pe adresa Bucureştiului privind taxa de primă înmatriculare

Bruxelles-ul a transmis, ieri, României un ultimatum, somând-o să renunţe la taxa de înmatriculare a automobilelor, care creează discriminări, defavorizând importul de maşini de ocazie din statele membre UE. Scrisoarea oficială de avertisment trimisă României constituie prima etapă în declanşarea procedurii de infracţiune stipulată în Articolul 226, de încălcare a Tratatului Comunităţii Europene.

A doua etapă a procedurii începe în două luni, dacă la Comisia Europeană nu se primeşte un răspuns satisfăcător care să demonstreze că legislaţia şi taxa respectivă au fost modificate.

Aceasta înseamnă că va fi sesizată Curtea Europeană de Justiţie şi va începe, la Luxembourg, procesul între România şi Comisia Europeană.

Comisia nu a pierdut niciun proces pe această temă

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie, este posibilă introducerea unei taxe de înmatriculare pe vehiculele de ocazie importate, sub condiţia ca aceasta să nu fie mai mare decât cea aplicată produselor naţionale similare. În consecinţă, nu se pot institui reguli mai stricte pentru maşinile second-hand din alte state membre decât pentru maşinile vechi din România. Proceduri similare au fost declanşate de Comisia Europeană pentru aceeaşi infracţiune de încălcare a Tratatului CE şi împotriva Poloniei, Ciprului şi Ungariei. Ungaria este chiar ţara de provenienţă a comisarului responsabil, Laszlo Kovacs.

De fiecare dată, Comisia Europeană a câştigat procesele, iar aceste state au fost obligate să returneze contribuabililor banii încasaţi.

Taxa nu are nicio legătură cu protecţia mediului

Executivul de la Bruxelles a anunţat, tot ieri, că România pretinde în mod eronat că taxa introdusă va servi protejării mediului. Contestaţiile Bucureştiului pe această temă nu vor fi luate în calcul. Factorul de îmbătrânire a maşinii nu este acelaşi lucru cu performanţele diferitelor automobile în protejarea mediului şi micşorarea poluării.

Vlădescu o ţine pe a lui

România şi Uniunea Europeană vor găsi o soluţie care să permită ţării noastre protejarea mediului înconjurător în condiţiile importurilor de autoturisme second-hand, în paralel cu respectarea principiilor din Tratatul de aderare, a declarat, ieri, ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu. Totuşi, surse din Comisia Europeană au susţinut că taxa de primă înmatriculare din România are mari şanse să fie inclusă în pachetul supus procedurii de infringement (încălcare a tratetelor). Forul European a indicat că ţara noastră ştia încă de anul trecut că taxa auto nu este în regulă, însă România nu a acţionat în perioada de graţie oferită de UE, adică până la 1 ianuarie 2007. Sebastian Vlădescu declara, în urmă cu o lună, că solicitarea Uniunii de modificare a taxei a survenit abia după ce România a devenit membru UE.

Sulfina vrea să scadă taxa

Scăderea cuantumului taxei de primă înmatriculare este soluţia cea mai corectă, întrucât nivelul acesteia a crescut foarte mult în momentul în care parlamentul a aprobat Codul Fiscal, a declarat, ieri, ministrul mediului, Sulfina Barbu. În opinia sa, taxa de primă înmatriculare reprezintă o măsură de mediu corectă, dar care “ar trebui să fie suportabilă pentru cetăţean”. Potrivit Sulfinei Barbu, România s-a angajat faţă de Uniunea Europeană să reducă emisiile de gaze cu 8% în 2012 şi cu 20% până în 2020. De asemenea, ministrul mediului a precizat că ţinta UE în privinţa reducerii emisiilor de noxe este de 120 de grame de dioxid de carbon pe kilometru pentru fiecare maşină.

Importatorii second-hand acuză guvernul

Liviu Dobrin, preşedintele consiliului de administraţie al Autovit, consideră că taxa de primă îmatriculare nu protejează nicidecum mediul înconjurător, ci doar interesele importatorilor de maşini noi şi cele ale producătorilor autohtoni. Dobrin mai spune că influenţa acestei taxe pe piaţa auto second-hand se va face simţită printr-o creştere a preţurilor şi va avea ca efect încetinirea împrospătării parcului auto românesc sau poate chiar o îmbătrânire a lui. Asta pentru că, din taxa adăugată preţului autoturismului, coroborată cu puterea de cumpărare scăzută, va rezulta că deţinătorul va fi lipsit de opţiune după vânzare, pentru că nu are forţa financiară necesară de a sări brusc de la un autoturism de două, trei mii de euro la unul de nouă, zece mii, cât costă cele mai ieftine modele de autoturisme noi. “Se vede că actualul guvern a pus un pariu cu această taxă, şi anume că ea va fi acceptată de Uniunea Europeană. Aş propune ca, în varianta neacceptării ei, toate eventualele penalităţi şi pierderi pe care România le-ar avea de suportat să le achite cei care ţin neapărat să fie introdusă, şi nu de la bugetul naţional, adică de la noi toţi care, culmea, vom plăti şi taxa, fără a fi de părere că este necesară”, a mai spus Liviu Dobrin. Preşedintele Autovit spune că media de vârstă a autoturismelor comercializate în târgul Vitan este de cinci-şase ani, cu mult mai mică decât a majorităţii autoturismelor înmatriculate în Romania. Cei de la AAA AUTO, un alt mare importator de maşini la mâna a doua, consideră că introducerea taxei de primă înmatriculare afectează importurile de maşini vechi şi poluante. Efectul taxei va limita numărul intermediarilor neautorizaţi, care introduceau în ţară acest tip de autoturisme. Consumatorii se vor îndrepta către companiile multinaţionale care le vor oferi o gamă largă de autoturisme aproape noi, la preţuri competitive.

Românii au înmatriculat, în primele două luni din acest an, peste 8.300 de automobile second-hand, cu 30% mai puţine decât în aceeaşi perioadă din 2006, când au fost înregistrate mai mult de 12.800 de vehicule “la mâna a doua” în toată ţara, conform unei statistici întocmite de Ministerul Administraţiei şi Internelor. Acelaşi document arată că parcul auto din România, cu o vechime de 13 ani, numără peste patru milioane de vehicule.

Comisia Europeană a dat deja în judecată Ungaria, Polonia şi Finlanda

România nu este singura ţară criticată de Bruxelles pentru taxele protecţioniste impuse la înmatricularea maşinilor. În ultimii ani, Comisia Europeană a mai declanşat procedura de încălcare a articolului 90 din Tratatul Constituţional împotriva altor şase ţări din spaţiul comunitar: Ungaria, Finlanda, Danemarca, Cipru, Polonia şi Grecia. Principalele nereguli sesizate de Bruxelles sunt taxarea discriminatorie a maşinilor second-hand de pe piaţa internă, în comparaţie cu cele cumpărate din alte state membre, taxă aplicată la prima înmatriculare, şi nivelul prea mare al taxei pentru maşinile vechi, calculată fără a se ţine seama de uzura maşinii.

În octombrie 2005, Comisia Europeană a declanşat procedura de amendare a taxelor impuse de Ungaria la prima înmatriculare a maşinilor, atât noi, cât şi vechi, importate din Uniunea Europeană. Ungaria mai aplica însă şi o suprataxă de 25% peste taxa de înmatriculare pentru maşinile second-hand aduse din alte state membre şi înregistrate prima dată acolo.

Polonia a impus, la rândul ei, o taxă pentru prima înmatriculare a unei maşini din alt stat membru al UE, care variază undeva între 3,1% şi 13,6% din valoarea maşinii, la o maşină care are mai puţin de doi ani. La o maşină mai veche de atât, taxa creşte progresiv şi poate ajunge până la 65% la maşinile cu cel puţin şapte ani vechime. Comisia Europeană a declanşat procedura de amendare a taxei poloneze în luna decembrie a anului trecut. Tot atunci, Comisia Europeană a acţionat în judecată şi Finlanda, care aplică şi ea un regim preferenţial de taxare pentru maşinile second-hand importate dintr-un stat membru în comparaţie cu cel aplicat maşinilor deja înregistrate. Finlanda fusese deja notificată de Comisia Europeană de două ori, în aprilie şi iunie 2006, dar răspunsurile sale au fost considerate nesatisfăcătoare, motiv pentru care CE a apelat la justiţie.

Prevederile Uniunii Europene

Conform articolului 90 din Tratatul Constituţional, un stat membru UE nu are voie să impună nicio taxă, direct sau indirect, pe produse achiziţionate din alte state membre, superioară celei aplicate produselor din piaţa internă. Mai mult decât atât, Curtea de Justiţie Europeană spune că articolul respectiv cere ca un stat din Uniunea Europeană să ia în calcul gradul de uzură al autoturismului la aplicarea unei taxe de înmatriculare, pentru că altfel această taxă poate ajunge să depăşească nivelul taxei reziduale încorporate în valoarea unor autovehicule similare, la mâna a doua, care sunt deja înmatriculate.

Articol preluat de pe adevarul.ro